Linkuri accesibilitate

Rusia și tătarii din Crimeea


Moscheea de la Palatul Hanului din Bakcisarai, Crimeea, Ucraina.

Moscheea de la Palatul Hanului din Bakcisarai, Crimeea, Ucraina.

Moscova nu va putea controla peninsula fără sprijinul minorităţii tătare, care acum îi este ostilă pe față.



În ajunul referendumului de duminică din Crimeea, Rusia curtează intens minoritatea tătară deşi nu are neapărat nevoie de sprijinul acestei comunităţi. Teoretic, majoritatea va vota pentru alipirea peninsulei la Rusia pentru că peste 60% din locuitorii din Crimeea sunt rusofoni. Dar, indiferent de rezultatul votului de duminică, Moscova nu va putea controla peninsula fără sprijinul minorităţii tătare care în acest moment îi este deschis ostilă. Ileana Giurchescu rezumă relatarea corespondenţilor Europei Libere, Ron Synovitz şi Alsu Kurmașeva.

Eforturile Moscovei de a atrage minoritatea tătară au început cu săptămâni în urmă când a trimis în Crimeea mai multe delegaţii oficiale, care să le promită tătarilor extinderea drepturilor. Şi să-i asigure că statutul lor nu se va schimba dacă peninsula va trece sub controlul direct al Rusiei.

Miercuri, a venit rândul unuia din cei mai importanţi lideri ai tătarilor din Crimeea, Mustafa Jemilev să fie invitat la Moscova. Unde urma, eventual, să discute cu preşedintele Vladimir Putin.

Înainte de a pleca la Moscova, Jemilev declara într-un interviu pentru Europa Liberă că precondiţia pentru orice discuţie serioasă este retragerea trupelor ruseşti din Crimeea. El a precizat că tătarii nu recunosc în acest moment nici o decizie a parlamentului din Crimeea, pe care îl consideră o structură ilegitimă care sprijină separatismul.

La Moscova, Jemilev nu s-a întâlnit cu Putin, dar a vorbit la telefon cu preşedintele rus, care se afla la Soci, căruia i-a spus că tătarii din Crimeea contestă legalitatea referendumului de duminică, privind posibila alipire la Rusia. Un vot pe care-l vor boicota.

Mai mult, Jemilev a declarat Europei Libere că i-a atras atenţia lui Putin că referendumul violează tratatul din 1994, prin care Ucraina a renunţat la armele nucleare din perioada sovietică. În schimb, Rusia, Marea Britanie şi Statele Unite s-au angajat să garanteze integritatea teritorială a Ucrainei.

Ofensiva Moscovei pentru a-i câştiga pe tătari se face cel mai puternic simţită în Crimeea, desigur.

Marţi, parlamentul local a adoptat o rezoluţie plină de „promisiuni”: să garanteze drepturile minorităţii tătare, să ridice limba tătară la rang de limbă oficială în peninsulă, alături de rusă şi ucraineană, să acorde tătarilor o reprezentare de cel puţin 20% în guvernul regional şi în administraţiile locale şi să recunoască structura de auto-administrare a tătarilor (Mejlis) drept singura structură împuternicită să reprezinte interesele minorităţii. Parlamentul s-a mai angajat să garanteze libertatea religioasă a tătarilor, care sunt în majoritate musulmani şi să se ocupe de repatrierea tătarilor deportaţi la ordinul lui Stalin.

„Încearcă să ne cumpere”, a fost comentariul lui Mustafa Jemilev, care a lansat un apel la boicotarea referendumului de duminică.

Pentru moment, se poate spune că ofensiva Moscovei nu a dat rezultatele scontate.

Dar Mustafa Jemilev nici nu crede că scopul a fost de a cîştiga comunitatea tătară înainte de referendum. În opinia lui Jemilev, un veteran al politicii, Rusia caută mai degrabă să-i neutralizeze pe tătari, să se asigure că indiferent de care va fi statutul Crimeei, tătarii din peninsulă şi cei din Federaţia rusă nu se vor uni într-o mişcare de protest.
XS
SM
MD
LG