Linkuri accesibilitate

Liderii coaliţiei pro-europene din Moldova vorbesc despre criza din Ucraina


Parlamentul Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova

Liderii alianței de guvernământ au ținut, după multă vreme o conferință de presă comună.


Îngrijoraţi de situaţia din Ucraina, dar fără planuri proprii pentru a stăvili o eventuală undă de şoc – aşa au apărut astăzi în faţa presei cei trei lideri ai coaliţiei de guvernare. Criza din Ucraina şi agresiunea rusă în Crimeea sunt percepute de ei ca pericole la adresa siguranţei naţionale a Moldovei, dar modelul de securitate trebuie să rămână acelaşi - neutralitatea. Chiar dacă nu există o viziune coerentă cum acest model ar putea apăra Republica Moldova de eventuale viitoare pericole venite din Est.

Puşi în situaţia să comenteze o declaraţie recentă a senatorului american John McCain, care a părut să sugereze că un răspuns al SUA la ameninţarea Rusiei ar putea fi aderarea Republicii Moldova şi a Georgiei la NATO, doar liderul PLR-ul a spus că ar agrea o astfel de idée, pe când cele două formaţiuni mari ale coaliţiei, PLDM-ul şi PD-ul, continuă s-o respingă.

Preşedintele PLDM, Vlad Filat: „Avem un proces foarte responsabil de integrare în UE a Republicii Moldova. Iar acest element care vizează aderarea la NATO nu este pe agenda politică a Republicii Moldova.”

„Din start vreau să menţionez că ceea ce vreau să spun este mai degrabă o reflecţie la acest subiect, şi nu un comentariu la ceea ce a spus prietenul nostru John McCain. Noi considerăm în continuare că cel mai bun model de dezvoltare al Moldovei este consolidarea statutului de neutralitate. Eu aş întreba: şi cum să intre Moldova în NATO, cu Transnistria sau fără?”, a spus la rândul său Marina Lupu.

Opoziţia politicienilor moldoveni din fruntea coaliţiei faţă de referendumul planificat la sfârşit de săptămână în Crimeea, în ceea ce priveşte aderarea la Rusia, s-a văzut clar din luările lor de poziţie. Dar, paralele nu trebuie să meargă până a prevesti ceva de acest fel în Republica Moldova. Aici, „armele” cu care luptă Rusia ar fi altele, se declară convins unul dintre ei, Vlad Filat:

„Ceea ce se întâmplă acum în Crimeea este foarte grav. Este o intervenție directă a Federației Ruse în Ucraina. Iar referendumul preconizat pentru sfârșitul acestei săptămâni va tensiona și mai mult situația din regiune. Totuși, în raport cu R. Moldova, se folosesc altfel de arme. Nu cele militare. Avem mulți așa-ziși patrioți care încearcă să destabilizeze situația. Să ne amintim de aşa-zisul referendum din Autonomia Găgăuză. Avem obligaţia cu toţii să combatem orice tentativă de separatism.”

Liderii coaliţiei nu par deocamdată hotărâţi să ia vreo măsură nici contra unor pericole, recunoscute altminteri de ei că ar exista, la adresa securităţii spaţiului informaţional în contextul crizei ucrainene, pericole care ar veni, aşa cum cred mulţi, din partea televiziunilor ruse ce au o cotă dominantă pe piaţă. PLR a înaintat în Parlament un proiect care ar trebui să limiteze drastic accesul acestor televiziuni în spaţiul audiovizual, dar celelalte partide ale coaliţiei, ai căror membri marcanţi fac afaceri pe re-difuzarea unor astfel de TV-uri, au sugerat că nu-l vor sprijini.

„Noi aceste discuţii le avem. Ele nu sunt simple. Sper că vom veni şi cu soluţii foarte curând. Dar că suntem vulnerabili, eu recunosc,” spune Vlad Filat.

„Trebuie oare să mergem cu măsuri banale, dure, simple – a interzice, a închide? Nu cred că ne putem permite să aplicăm nişte metode caracteristice etapei Războiului Rece,” a adăugat Marian Lupu.

Şi în problema pe care a ridicat-o pentru mulţi anunţul unei foarte probabile intrări în Banca de Economii a unei bănci de stat ruse, a cărui consiliu de administrare este condus de premierul Dmitri Medvedev - problema apariţiei unui nou instrument de presiune, financiar, al Kremlinului faţă de Chişinău – liderii coaliţiei au un mesaj consolidat – Banca Naţională are sau va obţine suficiente pârghii pentru a nu admite presiunile. Cu alte cuvinte, tranzacţia e ca şi aprobată.

De altfel, apariţia de astăzi a celor trei lideri în faţa presei avea drept scop să anunţe o temă de campanie – începutul resetării, la nivel local, a coaliţiei, care ar avea dificultăţi în transmiterea spre localităţi a mesajului său proeuropean. Mesaj, care aşa cum cred liderii de la Chişinău, nu ajunge în localităţi şi din cauza presei. Aceasta s-ar eschiva de la o activitate care ar trebui să fie comună. Într-un subiect care ar putea chiar dăuna începutului de campanie electorală - anunţul că 47 de deputaţi, inclusiv unii cu câte două şi trei case în capitală, au solicitat să li se ofere un teren de la stat pentru construcţia de apartamente la preţ redus, liderii alianţei au încuviinţat fără nici o ezitare cererea deputaţilor lor, găsind-o justificată.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG