Linkuri accesibilitate

Traian Băsescu cere interzicerea activităţii Jobbik în România


Acţiune anti-UE a activiştilor partidului Jobbik, la Budapesta

Acţiune anti-UE a activiştilor partidului Jobbik, la Budapesta

Pe fondul apropierii alegerilor generale din Ungaria, a celor europarlamentare şi a celor prezidenţiale din România, naționalismul redevine temă de campanie.


„Cred că e timpul să punem capăt acțiunilor acestui partid extremist”, a spus Traian Băsescu, referindu-se la Jobbik, Mișcarea pentru o Ungarie mai bună, formațiune cotată cu 11 la sută din opțiunile de vot cu o lună înainte de alegerile generale din Ungaria programate pentru 6 aprilie. Jobbik este un partid de extremă dreapta, care s-a extins în ultimii ani și în Transilvania.

Președintele României a cerut public Parlamentului și Guvernului să emită un act normativ prin care să fie interzisă prezența acestui partid pe teritoriul României. Șeful statului a făcut această declarație, ca urmare a marșului neautorizat de la Târgu Mureș în timpul căruia au fost scandate lozinci pro-autonomiste și care s-a terminat prin altercații cu jandarmii. La acest marș au participat majoritatea organizațiilor maghiare din România, inclusiv primari ai Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, formațiune aflată la guvernare, dar și Vona Gabor, președintele Jobbik, împreună cu mai mulți membri ai acestui partid ungar extremist.

Premierul român Victor Ponta i-a răspuns președintelui român că „nu poate fi interzisă intrarea în România a unor cetățeni europeni care aparțin unui partid, pentru simplu motiv că nu Ii se pot cere carnetul de membru la intrarea în țară”.

Totuși șeful guvernului de la București a precizat că i-a transmis președintelui un document întocmit de ministrul de Interne despre activitatea lui Vona Gabor, pe baza căruia Traian Băsescu ar putea să-l declare pe liderul extremiștilor ungari persona non grata.

Această soluție, care a mai fost aplicată în trecut de Ion Iliescu, tot în cazul unui cetățean maghiar, de data aceea fără antecedente fascistoide s-ar putea să nu fie cea mai bună și să creeze un precedent, care să fie altă dată folosit pentru persoane incomode. Există în schimb Legea privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter rasist, fascist sau xenofob (legea 107 din 2006), pe baza căreia justiția poate da un verdict.

Eurodeputatul Laszlo Tokes, care anul acesta va candida pe listele partidului de guvernământ de la Budapesta, a comparat pe de altă parte, situația maghiarilor din Ținutul Secuiesc cu cea a tătarilor din Crimeea, și a cerut sprijinul Uniunii Europene pentru obținerea autonomiei. Din punctul lui de vedere maghiarii din Ținutul Secuiesc sunt pe cale să devină “o minoritate pe propriul teritoriu”. Este vorba despre județele Covasna, Harghita și Mureș. În primele două maghiarii sunt majoritari în proporție de peste 70 la sută, în vreme ce în Mureș reprezintă apropae 50 la sută din totalul populatiei.

Ungaria le-a oferit maghiarilor din afara granitelor pasapoarte ungurești, iar acest lucru face ca luptele electorale de la Budapesta să se extindă și în zonele locuite de minoritatea maghiară din afara țării.

Pe fondul apropierii alegerilor generale din Ungaria din aprilie, a celor europarlamentare din mai si a celor prezidentiale din România, de la finele anului, discursurile politice ale tuturor părților se radicalizează, iar naționalismul redevine temă de campanie.
XS
SM
MD
LG