Producătorii de mici din România după rețeta tradițională și consumatorii acestor mici românești din alte țări ale Uniunii Europene au primit luni o veste bună de la Bruxelles. Un comitet special a sprijinit omologarea micilor românești care conțin, după rețeta tradițională, bicarbonat de sodiu. Dar la fel ca în multe alte chestiuni din Uniunea Europeană, decizia finală se va lua și în cazul micilor de către țările membre.
Micii românești ar putea intra în legalitate pe piața europeană, după ce inițial au fost respinși din cauză că rețeta conține bicarbonat de sodiu (E500), substanță care face parte din lista cu aditivi interziși de normele Uniunii Europene.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Frederic Vincent, a precizat că un proiect de regulament al Comisiei stipulează posibilitatea ca acest aditiv E500 să poată fi folosit în anumite produse alimentare din carne tocată. Este vorba despre o excepție care se va aplica în special așa numitelor produse tradiționale: nu doar micilor românești, ci și preparatelor înregistrate, de pildă, de greci: gyros, souvlaki sau kebab. Germania, Austria, Spania, Croația, Finlanda și Polonia au cerut la rândul lor folosirea bicarbonatului de sodiu în preparatele lor tradiționale.
Totuși pentru a obține un vot pozitiv, statele interesate de comercializarea produselor care conțin bicarbonat de sodiu au încercat să le cointereseze și pe celelalte, astfel încât Comisia Europeană ar putea accepta și alte produse, care conțin acest aditiv, în afara celor tradiționale, potrivit Comisarului pentru Agricultură, Daniel Cioloș.
Deocamdată, pare să fie vorba doar despre o derogare: Comitetul permanent de la Bruxelles care se ocupă de acest subiect (Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală-SCFCAH) a dat undă verde utilizării bicarbonatului de sodiu în prepararea micilor , în urma unui vot favorabil care permite includerea aditivilor necesari preparării pastei de mici în legislația Uniunii Europene.
Douăzeci și patru de state au votat pentru, s-a opus doar Danemarca și s-au abținut Marea Britanie, Belgia și Finlanda.
După acestă etapă urmează adoptarea deciziei la nivel ministerial în cadrul Comisiei Europene și apoi votul în plenul Parlamentului European, care are drept de veto în ceea ce privește problemele privind securitatea alimentară. România trebuie să-și asigure majoritatea, într-o perioadă destul de fragilă, fiindcă votul în Parlament se așteaptă să fie programat luna viitoare, când are loc și ultima sesiune a actualului legislativ, adică înainte de alegerile europarlamentare din mai.
Interdicția comercializării micilor autohtoni în spațiul comunitar, care funcționează de anul trecut, s-a întâmplat mai cu seamă din cauza neatenției oficialilor români, care nu au cerut din vreme autorizarea folosirii celor doi aditivi care se adaugă preparatelor pentru mici, carminul (E120) și bicarbonatul de sodiu (E500).
Asociația Română a Cărnii, care este inițiatorul demersului de legalizare a folosirii acestor aditivi pentru comercializarea micilor în spațiul comunitar consideră un succes votul din Comitetul de specialitate. Fără acceptul instituțiilor Uniunii Europene, micii puteau fi produși și consumați doar în România, dar nu puteau fi exportați.
În țară, potrivit statisticilor se produc și se consumă anual circa 22.000 de tone de mici, fără a pune la socoteală piața neagră care este estimată la circa 70-80 la sută. În orice caz, la vedere, producătorii de mici au în România o piață de 50 de milioane de euro pe an, iar ridicarea exporturilor ar putea să le aducă beneficii substanțiale, nu doar din statele în care există mari comunități de români, ci și din alte țări în care bucătăria balcanică are succes.
