Linkuri accesibilitate

Victor Osipov: „Evoluţia în estul R. Moldova va depinde extrem de mult de cum se va soluţiona criza ucraineană”


Victor Osipov

Victor Osipov

Fostul negociator al Chişinăului pentru reglementarea transnistreană în dialog cu Valentina Ursu.


Premierul Iurie Leancă condamna luni la o conferință de presă apariția „unui noului focar separatist care se numește Crimeea”, își exprima sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei și speranța că va putea vizita în curând Kievul pentru convorbiri cu noile autorități ucrainene. Fostul negociator al Chișinăului cu Tiraspolul, Victor Osipov, a remarcat într-un interviu cu Valentina Ursu că, spre deosebire de autoritățile de la Chișinău, cele de la Tiraspol ezită să se poziționeze deschis de partea cuiva în conflictul Ucrainei cu Rusia.

Europa Liberă: Din moment ce această situație tensionată din Ucraina creează probleme și amenințări directe și la adresa Republicii Moldova, să ne concentrăm pe zona transnistreană. De partea cui ar putea să se poziționeze autoritățile de acolo? De partea Kievului sau de partea Moscovei?

Victor Osipov: „Administrația de la Tiraspol nu se grăbește să se poziționeze în vreun fel anume, în contextul evenimentelor din Ucraina, în special, în ceea ce ține de concentrarea de militari, fără semne distinctive în Crimeea, lucru pe care toată lumea îl urmărește și cu strângere de inimă, și cu groază chiar se poate de spus, pentru că poate genera un conflict armat, la un moment dat. Să sperăm că nu va fi așa. Și probabil că și cei de la Tiraspol în aceste momente au tot această speranță că nu va fi un conflict și că nu vor fi puși în situația de a alege, pentru că este o alegere foarte complicată pentru dânșii. Am remarcat, între timp, câteva informații despre măsurile suplimentare luate de către grănicerii ucraineni pentru securizarea frontierei cu Republica Moldova, pe segmentul transnistrean. Având în vedere evenimentele din Ucraina, cred că este o măsură firească, pentru că în stânga Nistrului se află un contingent redus de trupe ruse și forțe de pacificare, de asemenea, care au o componentă militară rusească.”

Europa Liberă: Dar această informație că Moscova ar fi trimis în regiunea din stânga Nistrului 700 de militari din trupele cu destinație specială poate fi una veridică?

Victor Osipov: „În contextul evoluțiilor de astăzi, asemenea informații trebuie să fie confirmate din surse oficiale sau dovedite documentar. Atâta timp cât ele nu sunt decât niște enunțuri, eu cred că nu ar trebui să ne grăbim să le considerăm drept informații veridice. Există o asemenea posibilitate, dar eu cred că există mai multe bariere, chiar dacă s-ar dori o dislocare de trupe suplimentare rusești, în stânga Nistrului, pe teritoriul Republicii Moldova. Întâi de toate, acest fapt nu poate trece neobservat de către Ucraina, în orice situație, indiferent care cale ar fi aleasă pentru redislocare sau pentru a transporta militari în regiune. Și, dacă sursele oficiale spun în acest moment că nu se adeveresc aceste informații, cred că am putea să le credem.”

Europa Liberă: Provocări din partea celor de la Tiraspol la adresa Chișinăului pot să apară și în continuare? De exemplu, rămâne incertă situația liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol, deocamdată nu li s-a restituit ștampila confiscată de așa-zișii vameși de acolo. Lanțul acestor provocări poate continua?

Victor Osipov: „Problema ștampilei nu este acum cea mai gravă în regiune. Dar, în general, trebuie să constatăm că acțiunile ostile care au fost întreprinse pe teritoriul Republicii Moldova, în sudul Republicii Moldova, în regiunea populată majoritar de găgăuzi, în stânga Nistrului și în Zona de Securitate, inclusiv cazul cu domnul Iovcev și cu banii destinați salarizării pedagogilor de acolo… Dar problema este mult mai complicată. Toate aceste activități ostile s-au concentrat, în ultima perioadă de timp,
Cei de la Tiraspol sunt acum în expectativă și sunt nedumeriți...
deloc întâmplător. Probabil, și ele fac parte din acest context orientat spre tensionarea situației în regiune. În timpul crizei din Ucraina, acțiunile ostile din Republica Moldova nu s-au activizat, nu s-au intensificat. Și cei de la Tiraspol sunt acum în expectativă și sunt nedumeriți. Probabil că ei au o anumită simpatie sau știu ei de partea cui ar vrea să fie, însă situația care s-a creat în regiune nu este încă una clară, finalitatea ei nu este clară și aceasta îi face să fie prudenți. Eu cred că este corect să se comporte în acest mod. Și sperăm că nu se va ajunge la o situație mai complicată.”

Europa Liberă: Domnule Osipov, cât constructivism poate fi acum în dialogul dintre Chișinău și Tiraspol, pe fundalul acestor turbulențe care au loc în regiune?

Victor Osipov: „Am asistat cu toții la ultima rundă „5+2” care a avut și elemente constructive. Trebuie remarcat faptul că autoritățile de la Chișinău au făcut câțiva pași, iarăși, în întâmpinarea cerințelor partenerilor de la Tiraspol în ceea ce ține de problema accizelor pentru mărfurile produse în Transnistria, a accizelor care urmează să fie anulate, dar și în alte privințe, în ceea ce ține de drepturile cetățenilor rezidenți, în stânga Nistrului, cu pașapoarte străine care vor avea facilitățile necesare pentru a circula liber, pe teritoriul Republicii Moldova, deși nu sunt înregistrați ca și cetățeni străini. Deci Chișinăul continuă abordarea sa constructivă și acest lucru cred că este firesc, pentru că noi vrem să găsim o soluție la problema respectivă. Din partea Tiraspolului nu am văzut un răspuns pe măsură. Și, iarăși, acest lucru nu reprezintă o noutate. Eu aș atrage atenția acum asupra unei probleme care se acutizează, de fiecare dată, atunci când începe sezonul agricol – problema accesului țăranilor la terenurile de după traseul Dubăsari-Tiraspol. A existat o înțelegere anterioară și un decret al așa-numitului „președinte” al Transnistriei, se asigura accesul țăranilor în această zonă. Din câte cunosc, în momentul de față, așa-numitul „președinte” Șevciuk nu a prolongat acest mecanism și situația este suspendată. S-ar putea întâmpla ca țăranii să întâmpine dificultăți acum, în sezonul lucrărilor agricole de primăvară. Deci nu văd un răspuns constructiv din partea Tiraspolului, în momentul de față. Și vom urmări, în continuare, poate că se găsește o soluție.”

Europa Liberă: Tot mai multe voci sunt cele care spun că ar exista asemănări între conflictul transnistrean și ceea ce se întâmplă în prezent în Crimeea. Admiteți scenariul transnistrizării Crimeii?

Victor Osipov: „Eu nu vreau să fac supoziții legate de perspectiva evoluției din Ucraina. Eu sper că Ucraina va reuși să își păstreze integritatea teritorială. Până în momentul de față, ucrainenii merită tot respectul pentru puterea de reținere pe care o demonstrează. Situația este dificilă, în țara vecină. Într-adevăr, este extrem de tensionată, dar nu vreau să fac supoziții. Ceea ce se întâmplă acolo noi vedem cu toții. Ceea ce s-a întâmplat, în istoria noastră recentă, în raioanele de est ale Republicii Moldova, noi am trăit și am văzut. Așa că fiecare poate trage concluzii.”

Europa Liberă: Bruxellesul a anunțat că Ucraina ar putea să semneze Acordul de Asociere cu UE până la alegerile parlamentare și prezidențiale din țara vecină. Dacă și Moldova se apropie mai mult de UE, ce se întâmplă cu această regiune transnistreană?

Victor Osipov: „Transnistria este parte a Republicii Moldova. În contextul integrării europene a țării noastre, ea va beneficia de toate avantajele pe care acest proces le oferă și nu cred că va avea niciun fel de dificultăți în acest sens.”

Europa Liberă: Formatul „5+2”, în opinia dumneavoastră, este cel care ar putea să livreze rezultate? Unii experți, dar și lideri de opinie, politicieni spun că nu ar exista sinceritate, iar jucătorii nu ar urmări același scop: să se ajungă la punerea pe masă a unui proiect de statut pentru regiunea transnistreană. Rămâne a fi viabil acest mecanism de soluționare a problemei transnistrene, formatul de negocieri „5+2”?

Victor Osipov: „Eu cred că este, în general, o abordare greșită să legi speranța rezultatului unor negocieri de format. Pe parcursul celor 22 de ani de la declanșarea conflictului, au existat mai multe formate. Negocierile continuă și soluția încă nu se întrevede. Concluzia pe care eu o trag e că niciunul dintre formate nu a produs un
Niciunul dintre formate nu a produs un rezultat care să apară sub forma de soluție politică a acestui conflict...
rezultat care să apară sub forma de soluție politică a acestui conflict. Nu este exclus că formatul va suporta modificări. Republica Moldova ar dori ca și Uniunea Europeană, și Statele Unite ale Americii să devină participanți cu statut deplin, să devină mediatori, în cadrul formatului, bunăoară. Nu este nimic static, în acest proces. El a evoluat, s-a transformat, s-a schimbat, probabil că se va schimba și în continuare. Dar spun că nu aceste combinații de cifre „5+2”, „3+2”, „1+1” sau care mai sunt ele acolo determină succesul negocierilor. Este vorba despre alți factori care trebuie să fie întruniți pentru ca negocierile să dea un rezultat pozitiv.”

Europa Liberă: Dar statutul forţelor de menţinere a păcii în Zona de Securitate poate fi modificat?

Victor Osipov: „Mecanismul care stabileşte acest format de pacificare este unul consensual. Orice mecanism care este consensual se modifică greu, atunci când cineva dintre participanţi nu este de acord. Unii dintre participanţii la acest mecanism sunt în dezacord total cu modificarea formatului de pacificare din estul Republicii Moldova. Însă ei lasă să se întrevadă o asemenea posibilitate. Ştiţi că s-a discutat, încă pe timpul când era guvernarea comunistă, preşedintele Voronin a semnat o declaraţie la Moscova, care a pus în discuţie momentul de transformare a mecanismului de pacificare. Adică după sau până la reglementarea politică a conflictului. Deci acum, sigur că nimeni nu decide dacă se va face până atunci sau după aceea, nu se decide în momentul de faţă, am în vedere. Însă această temă este în discuţie. Şi, iată, faptul că tema mecanismului de pacificare şi transformare a misiunii de pacificare este în discuţie, este acceptat de toţi participanţii la negocieri. Deocamdată, lucrurile sunt în situaţie de status quo. Dar vom vedea ce va fi în continuare. Oricum, evoluţia în estul Republicii Moldova, în procesul de negocieri, va depinde extrem de mult de modul în care se va soluţiona, sper că se va soluţiona, criza ucraineană.”

Europa Liberă: Domnule Osipov, de vreo trei luni, premierul Leancă anunţă că ar fi disponibil să aibă o întrevedere cu liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, dar răspunsul din partea Tiraspolului întârzie. Care ar fi motivul?

Victor Osipov: „Administraţia de la Tiraspol este într-o situaţie complicată, în dificultate de a-şi formula poziţiile şi de a-şi face mişcările în continuare. Şi, în acelaşi
Administraţia de la Tiraspol este într-o situaţie complicată...
timp, se prezintă a fi mult mai închisă decât sunt autorităţile de la Chişinău. Eu cred că poziţia prim-ministrului Republicii Moldova, de deschidere, este o poziţie puternică, pro-activă, care promovează transparenţa procesului, arată că este dispus să se pună pe masa discuţiilor toate problemele care există, în această chestiune transnistreană. Iar Tiraspolul, deocamdată, evită aceste discuţii. Sper ca, în perspectivă, această deschidere a autorităţilor moldoveneşti să dea şi rezultate, şi câştig de cauză.”

Europa Liberă: Această reţinere din partea Tiraspolului înseamnă că ar fi o sugestie şi din partea Moscovei?

Victor Osipov: „Eu nu vreau să fac speculaţii din partea cui revin sugestiile. Contează să constatăm că sunt închişi şi că sunt într-o situaţie de impas, atunci când trebuie să intre în dialog. Nu sunt pregătiţi, probabil, încă să discute anumite chestiuni sensibile, iar acest fapt arată că poziţia nu este una forte, este o poziţie vulnerabilă.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG