Linkuri accesibilitate

Tătarii din Crimeea cer ajutor Turciei


Tătari din Crimeea după o rugăciune la moscheea din Bakchisarai, lîngă Simferopol, la 7 martie

Tătari din Crimeea după o rugăciune la moscheea din Bakchisarai, lîngă Simferopol, la 7 martie

Premierul Erdogan însuși a promis să „nu lase de izbeliște tătarii din Crimeea”.



În timp ce liderii pro-ruși ai Crimeii încearcă să se separe de Ucraina, liderii tătarilor din peninsulă au cerut sprijinul Turciei înrudite, care găzduiește o numeroasă diasporă tătară. Dar Turcia poate plăti costuri mari, dacă face vreun efort serios care să irite Rusia. O relatare de la Istanbul, în rezumat, a corespondentului Europei Libere, Glenn Kates.

Strămoșii lui Serkan Sava au părăsit Crimeea în timpul exodului în masă care a avut loc cu aproximativ 150 de ani în urmă, când Imperiul Otoman, deși a stăvilit avântul Rusiei în Războiul Crimeii, n-a reușit să oprească un proces lent de disoluție, culminând cu dispariția sa după primul război mondial.

Sâmbăta trecută, consultantul IT de 35 de ani s-a aflat printre cei 250 de oameni, majoritatea tătari turci originari din Crimeea, care au protestat pe ploaie în fața consulatului Rusiei la Istanbul.

Protestatarii, scandând „Turcia ajută-ți frații!” și „Umăr la umăr împotriva dușmanului”, au exprimat solidaritatea cu semenii din peninsula ucraineană, de unde se relatează că unele case ale tătarilor, care formează 12% din populația Crimeii, au fost marcate cu cruci amenințătoare de către brigăzile militanților pro-ruși.

Tătarii din Crimeea au multe amintiri neplăcute despre viața sub călcâiul Moscovei, inclusiv din cauza deportării lor cu sutele de mii în Asia Centrală în 1944, când peste 100 de mii au murit. Serkan Sava spune că Turcia trebuie să facă ceva acum ca peninsula din Marea Neagră să rămână în componența Ucrainei și să nu fie anexată de Rusia.

Aceasta cerere a tătarilor, un popor turcic care formează o diasporă de milioane de oameni în Turcia, ar trebui să se potrivească cu politica premierului Recep Tayyip Erdogan de a întări Turcia ca putere regională.

Ministrul de externe al Turciei, Ahmet Davutoglu a fost primul oficial străin care s-a întâlnit cu noii lideri ai Ucrainei după lunile de proteste soldate cu înlăturarea fostului președinte pro-rus, Victor Ianukovici.

Premierul Erdogan însuși a promis să „nu lase de izbeliște tătarii din Crimeea”. Dar asta va fi o chestiune dificilă, spune Soner Cagaptay, directorul programului de studii otomane al Institutului Washington din Statele Unite, autorul cărții „Creșterea Turciei: Prima Putere Musulmană a Secolului 21”.

„Dacă te uiți la stilul politic energic al lui Erdogan, acesta s-a cam răstit la orice lider cu care a avut de a face cu excepția președintelui rus și celui iranian. Nu pentru că i-ar fi neapărat pe plac, dar pentru că Turcia primește cam trei pătrimi din necesarul de petrol și gaze din Iran și din Rusia”.

Istoria contactelor otomano-ruse nu este nici ea încurajatoare. Cagaptay nota într-o lucrare recentă că Imperiul Otoman a purtat cel puțin 17 războaie cu Rusia în peste 400 de ani și le-a pierdut pe toate.

Tratatul de la Montreaux din 1936 complică lucrurile și mai mult. El acordă Turciei controlul asupra strâmtorilor care leagă Marea Neagră de cea Mediterană. Dar restricționează trecerea navelor de război de mare tonaj, aparținând unor țări care nu au ieșire la Marea Neagră. Turcia ar încălca tratatul dacă ar relaxa aceste restricții în favoarea partenerilor din NATO.

Celal Icten, președintele Asociației turcești a Tătarilor din Crimeea crede că mai degrabă conjunctură politică internă din Turcia o împiedică să-și asume un rol de frunte în efortul de rezolvare a crizei din Ucraina.

Premierul Erdogan care se confruntă de luni de zile cu un amplu scandal de corupție este ocupat acum și cu alegerile municipale de la sfârșitul lui martie, care vor arăta ce putere mai are Partidul Justiției și Dezvoltării din care face parte împreună cu președintele Abdullah Gul.

„Climatul politic actual din Turcia este confuz și, din această cauză, sprijinul manifestat de președinte și de primul ministru pentru tătarii din Crimeea s-a pierdut printre alte chestiuni de pe agendă. Dar ei s-au pronunțat în sprijinul tătarilor din Crimeea și cooperării mai departe cu puterile Occidentale și cu Europa”.

Soner Cagaptay, de la Institutul Washington, este de acord că Turcia va coopera cu europenii care examinează o serie de sancțiuni limitate. Dar nu crede că Ankara va juca un rol de frunte, decât dacă populația tătară din Crimeea va fi supusă violențelor.

O asemenea perspectivă nu-i mulțumește pe tătarii turci ca Serkan Sava, care spun că apărarea minorității turcice din Crimeea trebuie să prevaleze asupra altor rațiuni. Pentru a sublinia costurile unei politici de conciliere, Sava parafrazează un citat din Winston Churchill.

„Cel care încearcă să apere actuala stare de lucruri este în postura celui care speră că el va fi mâncat ultimul de crocodil”.
XS
SM
MD
LG