Sancțiunile au existat în politică și în relațiile dintre state incă din Antichitate, după cum au existat și clauzele favorabile între națiuni. Ba chiar, precum și în relațiile normale dintre oameni in viața de zi cu zi, de multe ori sancțiunile constau in suprimarea unor privilagii care păreau normale. Așa a fost trăită și interpretată intotdeauna suprimarea, de către SUA, a “Clauzei națiunii celei mai favorizate”, care asigură facilități comerciale și vamale unui foarte mare număr de țări și a cărei suprimare e văzută ca o sancțiune.
Sancțiunile pot fi, așadar, și simpla suprimare a unor beneficii și revenirea la o stare anterioară “normală”.
Intre state, sancțiunile pot fi de patru feluri: diplomatice, economice, militare și sportive sau culturale.
Cele diplomatice sînt cele mai frecvente și cele care afectează cel mai puțin viața cetățenilor. E vorba in general de anularea unor vizite și activități comune și de reducerea sau anularea contactelor la nivel diplomatic.
Sancțiunile economice pot afecta direct comerțul și viața de zi cu zi a cetățenilor unei țări, în măsura în care taxe vamale sporite, sau afectarea unor importuri și exporturi pot duce la creșetrea prețurilor, la penurii și la afectarea nivelului de trai. Sancțiunile asupra Iranului, din pricina programului său nuclear, sînt un asemenea exemplu, dar trecutul apropiat a mai cunoscut și altele, cum au fost cele împotriva Iugoslaviei lui Miloșevici.
Sancțiunile militare sînt la fel de variate ca și cele economice, mergând de asemenea de la impunerea unui embargo, la atacuri și lovituri bine țintite, menite să ducă la distrugerea infrastructurilor unei țări, cum a fost, de asemenea, în cazul Iugoslaviei lui Miloșevici și al atacurilor aeriene NATO din 1999.
In sfârșit, sancțiunile culturale și sportive duc la boicotarea unor mari și prestigioase evenimente și se știe că multe voci cereau deja boicotarea Jocurilor olimpice de iarnă de la Soci de anul acesta. Acestea odată trecute, se propune deja, de pe acum, boicotarea campionatului de fotbal FIFA care se va ține în Rusia in 2017.
-------------------
„Lunea neagră a Rusiei” – astfel a fost supranumită, inclusiv în Federaţia Rusă, lunea trecută când, urmare a sonorizării primelor ameninţări cu sancţiuni la adresa Kremlinului, presa, inclusiv rusă, a vorbit despre căderi ale burselor, pierderi de miliarde înregistrate de exportatorii de petrol şi o aparentă panică pe piaţa valutară rusă.
Mai mulţi experţi de la Chişinău, printre ei analistul Victor Ciobanu, s-au întrebat imediat ce se poate întâmpla cu economia Federaţiei Ruse odată cu aplicarea propriu-zisă a sancţiunilor şi cum o eventuală unda de şoc ar putea ajunge în versiune economică în Moldova? Primul lucru pe care îl constată expertul este că embargoul rus la vinurile moldoveneşti îşi pierde orice şansă de a fi ridicat:
„Economia Moldovei este deschisă şi mică. Suntem ca nişte vase comunicante. Şi trebuie să fim pregătiţi pe diferite scenarii de dezvoltare a situaţiei. Embargoul nu va fi ridicat probabil cu siguranţă deja. Nu ştiu dacă se va merge în continuare pe varianta sistării gazului spre Ucraina, implicit spre Republica Moldova. Cred că nu se va ajunge totuşi la asta, pentru că Ucraina ia tranzitul cel mai mare spre Europa. Dar, oricum, situaţia este dificilă. De aceea nu aş împărtăşi optimismul premierului nostru că am putea uşor redirecţiona vinul din Rusia spre SUA. Nu e un lucru uşor. Trebuie să reorientăm exporturile spre occident, dar acesta este un proces şi acest proces durează.
Referitor la căderea rublei, am observat căderea de luni de la bursă de peste 10 la sută, deci bursa a suferit pierderi de 62 miliarde în Rusia, cu 11 miliarde a intervenit Banca Naţională ca să stabilizeze situaţia… da, de căderea rublei populaţia va fi afectată, implicit şi gastarbeiterii noştri. Preţurile la petrol ar putea creşte, dar companiile exportatoare ruse ar putea pe acest fondal câştiga, pentru că e mai complexă această situaţie.”
Expertul se declară convins că occidentul se va limita în Rusia la sancţiuni diplomatice şi va fi, probabil, extrem de prudent cu cele economice:
„Rusia nu mai este URSS când era un sistem economic foarte închis. Prea interdependente sunt deja economiile. Atunci când pierde „Rosnefti”, pierde şi “British Petroleum”. Luni, prima a pierdut 4,55 miliarde, iar a doua-un miliard. În momentul când băncile europene au circa 40 miliarde în Rusia şi Ucraina, ne dăm seama că Franţa şi Germania vor ezita să introducă sancţiuni prea dure. Dacă vor îngheţa anumite active, imediat vor avea răspunsul simetric al Rusiei, cum ar fi refuzul de a rambursa creditele sau îngheţarea activelor companiilor occiedentale care sunt foarte prezente pe piaţa rusească.”
Această viziune nu este împărtăşită de toţi experţii de la Chişinău. Editorialistul şi analistul Petru Bogatu, bunăoară, îşi baza zilele acestea un articol pe ideea că interesul afacerilor vest-europene în Rusia nu va împiedica occidentul să ia tot pachetul de măsuri punitive care să nu admită reeditată URSS într-o formă modernizată.
Sancțiunile pot fi, așadar, și simpla suprimare a unor beneficii și revenirea la o stare anterioară “normală”.
Intre state, sancțiunile pot fi de patru feluri: diplomatice, economice, militare și sportive sau culturale.
Cele diplomatice sînt cele mai frecvente și cele care afectează cel mai puțin viața cetățenilor. E vorba in general de anularea unor vizite și activități comune și de reducerea sau anularea contactelor la nivel diplomatic.
Sancțiunile economice pot afecta direct comerțul și viața de zi cu zi a cetățenilor unei țări, în măsura în care taxe vamale sporite, sau afectarea unor importuri și exporturi pot duce la creșetrea prețurilor, la penurii și la afectarea nivelului de trai. Sancțiunile asupra Iranului, din pricina programului său nuclear, sînt un asemenea exemplu, dar trecutul apropiat a mai cunoscut și altele, cum au fost cele împotriva Iugoslaviei lui Miloșevici.
Sancțiunile militare sînt la fel de variate ca și cele economice, mergând de asemenea de la impunerea unui embargo, la atacuri și lovituri bine țintite, menite să ducă la distrugerea infrastructurilor unei țări, cum a fost, de asemenea, în cazul Iugoslaviei lui Miloșevici și al atacurilor aeriene NATO din 1999.
In sfârșit, sancțiunile culturale și sportive duc la boicotarea unor mari și prestigioase evenimente și se știe că multe voci cereau deja boicotarea Jocurilor olimpice de iarnă de la Soci de anul acesta. Acestea odată trecute, se propune deja, de pe acum, boicotarea campionatului de fotbal FIFA care se va ține în Rusia in 2017.
-------------------
„Lunea neagră a Rusiei” – astfel a fost supranumită, inclusiv în Federaţia Rusă, lunea trecută când, urmare a sonorizării primelor ameninţări cu sancţiuni la adresa Kremlinului, presa, inclusiv rusă, a vorbit despre căderi ale burselor, pierderi de miliarde înregistrate de exportatorii de petrol şi o aparentă panică pe piaţa valutară rusă.
Mai mulţi experţi de la Chişinău, printre ei analistul Victor Ciobanu, s-au întrebat imediat ce se poate întâmpla cu economia Federaţiei Ruse odată cu aplicarea propriu-zisă a sancţiunilor şi cum o eventuală unda de şoc ar putea ajunge în versiune economică în Moldova? Primul lucru pe care îl constată expertul este că embargoul rus la vinurile moldoveneşti îşi pierde orice şansă de a fi ridicat:
„Economia Moldovei este deschisă şi mică. Suntem ca nişte vase comunicante. Şi trebuie să fim pregătiţi pe diferite scenarii de dezvoltare a situaţiei. Embargoul nu va fi ridicat probabil cu siguranţă deja. Nu ştiu dacă se va merge în continuare pe varianta sistării gazului spre Ucraina, implicit spre Republica Moldova. Cred că nu se va ajunge totuşi la asta, pentru că Ucraina ia tranzitul cel mai mare spre Europa. Dar, oricum, situaţia este dificilă. De aceea nu aş împărtăşi optimismul premierului nostru că am putea uşor redirecţiona vinul din Rusia spre SUA. Nu e un lucru uşor. Trebuie să reorientăm exporturile spre occident, dar acesta este un proces şi acest proces durează.
Referitor la căderea rublei, am observat căderea de luni de la bursă de peste 10 la sută, deci bursa a suferit pierderi de 62 miliarde în Rusia, cu 11 miliarde a intervenit Banca Naţională ca să stabilizeze situaţia… da, de căderea rublei populaţia va fi afectată, implicit şi gastarbeiterii noştri. Preţurile la petrol ar putea creşte, dar companiile exportatoare ruse ar putea pe acest fondal câştiga, pentru că e mai complexă această situaţie.”
Expertul se declară convins că occidentul se va limita în Rusia la sancţiuni diplomatice şi va fi, probabil, extrem de prudent cu cele economice:
„Rusia nu mai este URSS când era un sistem economic foarte închis. Prea interdependente sunt deja economiile. Atunci când pierde „Rosnefti”, pierde şi “British Petroleum”. Luni, prima a pierdut 4,55 miliarde, iar a doua-un miliard. În momentul când băncile europene au circa 40 miliarde în Rusia şi Ucraina, ne dăm seama că Franţa şi Germania vor ezita să introducă sancţiuni prea dure. Dacă vor îngheţa anumite active, imediat vor avea răspunsul simetric al Rusiei, cum ar fi refuzul de a rambursa creditele sau îngheţarea activelor companiilor occiedentale care sunt foarte prezente pe piaţa rusească.”
Această viziune nu este împărtăşită de toţi experţii de la Chişinău. Editorialistul şi analistul Petru Bogatu, bunăoară, îşi baza zilele acestea un articol pe ideea că interesul afacerilor vest-europene în Rusia nu va împiedica occidentul să ia tot pachetul de măsuri punitive care să nu admită reeditată URSS într-o formă modernizată.
