Linkuri accesibilitate

Deși economia țării este stabilizată, reformele au fost încetinite și au continuat să acumuleze arierate, împrumuturi restante a căror scadență nu a fost respectată și care tind să producă un blocaj economico-financiar.


Președintele României, Traian Băsescu, a anunțat că și-a dat acordul pentru cel mai recent acord cu Fondul Monetar Internațional. Soarta înțelegerii fusese pusă în pericol de o nouă ceartă între eternii rivali politici de la București, președintele și premierul.

România are nevoie de prelungirea acordului cu Fondul Monetar Internațional mai ales intr-un an electoral cum este acesta în care sunt programate atât alegeri europarlamentare, cât și prezidențiale. Fără un Acord cu FMI, coaliția de stânga care a preluat recent puterea, ar putea fi tentată să facă excese de cadouri sociale, pentru a-și fideliza electoratul.

În același timp, deși economia țării este stabilizată, reformele au fost încetinite și spre exemplu, întreprinderile de stat, în marea lor majoritate neperformante, au continuat să acumuleze arierate, adică împrumuturi restante a căror scadență nu a fost respectată și care tind să producă un blocaj economico-financiar.

FMI a propus astfel intrarea în insolvență a celor mai neperformante companii, CFR Marfă și CFR Călători, care continuă să aibă pierderi, dar guvernul de la București s-a opus acestei măsuri, promițând din nou restructurarea lor, după încercarea eșuată de privatizare a CFR Marfă din 2013. Volumul total al arieratelor este în România de peste două procente din Produsul Intern Brut.

Șefa misiunii Fomdului Monetar in România, Andrea Schaechter i-a reproșat premierului acum o lună că guvernul nu și-a ținut promisiunea privind reducerea arieratelor companiilor de stat cu un miliard de eruo, angajament pe care partea română ar fi trebuit să-l pună în practică în utlimul trimestru al anului trecut. Țintele de reducere a datoriilor întreprinderilor de stat sunt trimestriale, numai că guvernul de la București nu le respectă niciodată.

Președintele Traian Băsescu a semnat în sfârșit acordul cu FMI, după multe ezitări, fiind în dezacord cu guvernul și cu experții Fondului care conveniseră mărirea accizelor la combustibili cu 0,7 eurocenți pe litru, o măsură considerată inutilă de șeful statului român, dar care a fost agreată de Fondul Monetar Internațional. Președintele a condiționat semnarea acordului cu scoaterea acestei măsuri din document, ceea ce s-a și întâmplat. Mărirea accizei a rămas, însă, un proiect pe care guvernul îl va pune în aplicare începând cu 1 aprilie, deși vânzătorii de carburant estimează o scădere a consumului cu 1 până la 3 procente.

Șeful statului român a explicat că noul acord cu FMI este un veritabil program de guvernare, care ar ajuta România dacă ar fi pus în practică.

Fondul Monetar Internațional estimează o creștere reală a PIB în 2014 cu 2,2 la sută, precizând că se așteaptă ca evoluția economică din România să fie influențată decisiv de cererea internă, cu accent pe investiții, nu pe exporturi, ca până acum.

Conform statisticilor oficiale exporturile din agricultură au fost principalele moatoare ale creșterii de 3,5 la sută pe 2013. Această creștere a fost peste predicția FMI, care estima doar 2,2- 2,5 la sută. În schimb contribuțiile negative la creșterea Produsului Intern Brut pe anul trecut au fost date de domenii precum construcțiile, comerțul, turismul și intermedierile financiare.
XS
SM
MD
LG