Linkuri accesibilitate

Roman Chircă: „Tot ce se întâmplă în Banca de Economii are loc cu consimţământul tacit sau activ al actualei coaliţii de guvernare”


Directorul Institutului Economiei de Piaţă la în emisiunea matinală a Europei Libere.


Banca de stat a Rusiei, „Vneşekomobank” planifică să cumpere circa o pătrime de acţiuni ale Băncii de Economii (BEM), intenţie confirmată atât de Banca Naţională, cât şi de reprezentanţi ai coaliţiei de la guvernare, cum susţin unele publicaţii. Tranzacţia încă nu s-a produs, dar deasupra posibilităţii ei planează, ca şi asupra aeroportului Chişinău, suspiciuni sau nedumeriri… Ce e bine şi ce e rău? Vom încerca să ne facem sau să ne consolidăm o părere împreună cu expertul Roman Chircă, directorului Institutului Economiei de Piaţă.

Europa Liberă: Aşadar, aflăm din presă, cu confirmarea ulterioară de la Banca Naţională, apoi de la nişte surse din coaliţie, că Banca de stat a Rusiei, „Vneşekomobank”, ar fi pe cale să cumpere o pătrime din acţiunile Băncii de Economii… Nu se ştie deocamdată ale cui acţiuni… Ar fi vorba de o tranzacţie de 20-25 milioane de dolari… Şeful consiliului de observatori al băncii ruse ar fi însuşi premierul Dmitri Medvedev… Dvs., dle Chircă, cum vedeţi în general această situaţie, inclusiv sub aspectul transparenţei poate?

Roman Chircă: „Aţi menţionat că nu se ştie care anume pachet se va tranzacţiona, dar nu este atât de dificil de a face acest calcul. Precum aţi menţionat, este vorba despre un pachet cuprins între 20-25 la sută, ceea ce exact corespunde cu ultima privatizare şi vânzare a cotei statului în Banca de Economii. Ceea ce ar însemna că cineva este în căutarea unui cumpărător de bună credinţă. Mai mult ca atât, „Vneşekomobank” nu a confirmat tranzacţia, ci avem doar confirmarea Băncii Naţionale. Deci, nu contează cine anume va prelua acest pachet, pentru că este totuşi un pachet minoritar, este un pachet cu destinaţie investiţională, deci persoana care va achiziţiona acest pachet nu va controla anumite procese din această bancă.

Roman Chircă

Roman Chircă

Un alt aspect dubios în această tranzacţie este că atunci când s-a privatizat acest pachet, el a avut loc la valoarea nominală de 5 lei pe acţiune. Prin asta de fapt şi s-a adus prejudiciu statului şi este principala obiecţie faţă de întreg acest proces. Acum însă, în ultimă instanţă, investitorul care stă în spatele acestui pachet urmăreşte două obiective: primul să scape de acest pachet care trezeşte mai multe semne de întrebare, doi să câştige anumite mijloace prin diferenţa faţă de valoarea reală. Sincer vă spun, nu cred că cineva s-ar încumeta să participe la această tranzacţie. ”

Europa Liberă: Şi de diferenţa între cu cât s-a cumpărat şi cu cât s-a vândut va fi vizibilă atunci când se va sfârşi tranzacţia?

Roman Chircă: „Valoarea activelor nete ale acestor acţiuni este între 30 şi 40 de lei. Ceea ce înseamnă că de minim 7-8 ori mai mult va primi această persoană prin tranzacţionare. Dar nu ştiu dacă există cineva care să procure anumite active care probabil în viitor vor constitui un obiect al unor litigii, iar privatizarea acestuia a avut loc în condiţii de netransparenţă. Mai mult ca atât, probabil este vorba de acel pachet
Statului i s-a adus un prejudiciu de 300-400 de milioane de lei, iar problemele interne ale băncii au fost camuflate...
care a fost achiziţionat de către Societatea Informaţională S.R.L, o întreprindere privată, şi mai mult ca atât, atunci când s-a privatizat acest pachet, el a fost achiziţionat cu 80 milioane de lei, iar statului i s-a adus un prejudiciu de ordinul a câteva sute de milioane de lei - 300-400 de milioane, iar problemele interne ale băncii au fost camuflate de un credit subordonat de 600 de milioane, oferit de către cineva pentru a scoate banca din dificultate de lichidităţi. Ceea ce înseamnă că aceste persoane au primit controlul deplin al Băncii de Economii, iar riscul de lipsă de lichiditate planează, dacă el nu va fi acoperit din veniturile din activitatea curentă a băncii. Ceea ce mai înseamnă, pe de altă parte, că rămâne întrebarea în ce măsură „Vneşekomobank” sau oricare altă bancă ar putea fi interesată să achiziţioneze un pachet asupra căruia planează atâtea semne de întrebare.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, mulţi îţi pun întrebări despre ce se întâmplă la Banca de Economii… Publicaţia „Kommersant.md”, care a aflat şi a scris despre această posibilă tranzacţie, reaminteşte, de pildă, că după ce anul trecut statul a cedat la BEM pachetul de control şi are acum 33,38 la sută din acţiuni, companii de sorginte rusească au deja controlul acestei bănci… Anterior, a fost aeroportul concesionat… În general, în opinia Dvs., ar fi cazul pentru întrebări privind „predilecţiile moldoveneşti” ale businessului rusesc, inclusiv de stat?

Roman Chircă: „Motivaţia principală, de ce eventual o bancă rusească de stat ar putea achiziţiona acest pachet de acţiuni, constă în faptul că ruşii ar putea să aibă mai multe argumente în menţinerea acestuia. Sunt probabil mai imuni în condiţiile în care cineva va contesta acest pachet şi nimeni nu ar fi vrut să aibă anumite
Ruşii sunt probabil mai imuni, în condiţiile în care cineva va contesta acest pachet...
contradicţii cu Federaţia Rusă. Cred că asta ar fi ceea ce plasează o anumită structură din Federaţia Rusă mai aproape de finalitatea de achiziţionare. Fiindcă au acest argument statal care ar putea să asigure acest pachet în gestiune. Oricare altă persoană fizică, oricare alt agent economic din oricare altă ţară, oricare alt investitor ar putea fi uşor contestat, iar modul în care a fost privatizată Banca de Economii ar risca fie renaţionalizarea, fie blocarea acestei tranzacţii. ”

Europa Liberă: Deci, toată această tranzacţie este atât de dubioasă, că o bancă cu renume şi cu bune practici nici nu ar încerca să se bage în ea – se poate şi aşa spune, da?

Roman Chircă: „Exact. Doar Federaţiei Ruse, cu reputaţia că ar putea proteja prin alte instrumente acest pachet de acţiuni, ar putea garanta deţinerea lui. Oricare altă persoană fizică sau juridică nu ar avea această capacitate.”

Europa Liberă: În condiţiile de acum, incluzând şi criza ucraineană, ar fi de presupus că autorităţile moldoveneşti, decidenţii, ar fi firesc să mai sufle puţin şi în iaurt, având în vedere asemenea tranzacţii… măcar şi din pricini electorale… de ce nu suflă sau de ce nu lasă impresia că vor să fie mai prudenţi un pic?

Roman Chircă: „Mai există un pachet al statului, valoarea lui exactă e de 33,7 la sută, faţă de care nu se întreprind nici un fel de acţiuni, statul nu încearcă să-l scoată la privatizare, utilitatea lui practic este minimă, el doar este numit aşa „pachet de blocaj”. Ceea ce se întâmplă în potenţiala tranzacţie este vorba de piaţa secundară, când deja un acţionar privat, care a dobândit acel pachet de acţiuni, încearcă să-l comercializeze şi, cum spuneam anterior, să găsească un cumpărător de bună credinţa, care să acopere printr-o tranzacţie suplimentară ceea ce s-a întâmplat la
Acţionarul scapă de acest pachet potenţial litigios şi obţine un profit de 7 ori mai mare decât valoarea investiţiei...
Banca de Economii. Iar ceea ce se întâmplă este că statului practic i s-au adus prejudicii prin faptul că s-a vândut un pachet de peste 20 la sută din acţiuni la valoare mică, iar în această situaţie acest acţionar obţine două avantaje: scapă de acest pachet potenţial litigios, iar doi – obţine şi un profit de 7 ori mai mare decât valoarea investiţiei.”

Europa Liberă: Şi dacă v-am înţeles corect, problemele de fapt ale băncii nu se diminuează în nici un fel prin toate aceste tranzacţii. De aceea vreau să vă întreb, în viitor cum ar putea aceste probleme să iasă din nou la suprafaţă?

Roman Chircă: „Dacă vă amintiţi, atunci când era vorba despre privatizarea pachetului de acţiuni, şi guvernatorul Băncii naţionale, şi în Parlament se discuta despre nevoia atragerii a 700-800 milioane de lei pentru aducerea lichidităţilor băncii în conformitate cu cerinţele. Până la urmă, din privatizare s-au obţinut circa 80 milioane de lei, iar restul 600 de milioane au fost practic contractate de noul acţionar faţă de bancă. Deci, a fost un împrumut faţă de bancă. Împrumutul urmează a fi restituit, iar atunci când va fi restituit, problemele de lichiditate vor apărea din nou, dacă în această perioadă operaţională banca nu va reuşi să obţină mijloace din activitatea curentă, fie să atragă alte fonduri. Ceea ce plasează banca în continuare într-un risc potenţial de lipsă de lichiditate, care poate crea situaţii grave. Acesta probabil ar fi şi al treilea obiectiv urmărit de această persoană care scapă de acest pachet: de a evita anumite devalorizări ale acestui pachet în viitor.”

Europa Liberă: Există în general vreo posibilitate să se afle cine de fapt este acest numărul 1, sau acest şiret şi foarte abil om care acţionează în cadrul Băncii de Economii? Ca să nu amintim de cel mai ascultat, în orice caz, ex-premier moldovean, Ion Sturza, care a spus că „odată cu vânzarea Băncii de Economii” către „Vneșekonombank” se va termina episodul cu trădarea naţională” (după povestea cu Aeroportul Chişinău”)... Şi a mai spus că ei (probabil având în vedere şi guvernarea) ne cheamă în UE, dar preferă cumpărători din Est ş.a.m.d. Există vreo posibilitate să aflăm despre cine este vorba?

Roman Chircă: „Există probabil mai multe presupuneri. Nu este foarte greu să înţelegi că administraţia centrală actuală, coaliţia, este cumva direct sau indirect implicată. Mai mult ca atât, este şi autoritatea responsabilă care poate foarte uşor să identifice cine sunt aceşti proprietari, şi este vorba despre Banca Naţională. Problema
Banca Naţională nu depune suficient efort pentru a scoate la suprafaţă informaţii privind acţionarii până la persoana fizică...
este că în momentul în care se fac publice anumite rezultate sau potenţiale tranzacţii, se înregistrează persoane juridice care stau în faţa acestor tranzacţii, cum spuneam această societate informaţională – un SRL cu un capital statutar modest. Dar banca nu vrea să meargă mai departe în deschiderea informaţiei privind acţionarii sau proprietarii acestor firme până la persoană fizică, lucru pe care ar putea să-l solicite pentru înregistrarea a astfel de tranzacţii. Deci, Banca Naţională în cazul dat nu depune suficient efort pentru a scoate la suprafaţă astfel de informaţii. Dar este absolut evident că şi decizia de privatizare a acestui pachet nu putea fi luată fără implicarea guvernului. Tot ce se întâmplă în Banca de Economii are loc cu consimţământul tacit sau activ al actualei coaliţii - respectiv, guvernarea este direct responsabilă de toate acţiunile care au loc şi care vor avea loc la bancă.”
XS
SM
MD
LG