Linkuri accesibilitate

…pe fundalul crizei din Ucraina. Cât de probabil este ca banca rusă Vnesekonmbank să cumpere un sfert din Banca de Economii?


Posibila vânzare a unui important pachet de acţiuni ale Băncii de Economii către Banca de stat a Rusiei, „Vneşekomobank”, anunţată de o publicaţie de la Chişinău - kommersant.md -, dar confirmată şi de Banca Naţională, a fost criticată astăzi de fostul premier Ion Sturza drept o manifestare de „trădare naţională” din partea guvernanţilor pro-europeni de la Chişinău. Este banca asupra căreia statul pierduse anul trecut controlul în urma unei tranzacţii dubioase, în care atât oponenţii guvernării din interior, cât şi de cei occidentali văzuseră o încălcare a transparenţei în procesul de vindere a proprietăţii statului. Cât de sigură este totuşi informaţia şi de ce ar îngrijora pe cineva provenienţa geografică a investitorului?


Kommersant.md anunţa astăzi, cu trimitere la surse anonime din cadrul coaliţiei de guvernare, că s-a găsit un cumpărător rus pentru un sfert din actiunile Bancii de Economii. Instituţia bancară scoasă de sub controlul statului anul trecut ar fi intrat în sfera de interes a Băncii de stat a Rusiei, „Vneşekomobank”, al cărei consiliu de observatori este condus de premierul rus, Dmitri Medvedev. Publicaţia scrie că tranzacţia a şi fost permisă de Banca Naţională, un reprezentant al căreia ar fi confirmat, neoficial, informaţia difuzată de presă.

Fostul premier Ion Sturza, care şi anul trecut spunea că ştie cine a preluat banca, sub acoperirea unei tranzacţii pretins inofensive, de ce a făcut-o, şi mai prognoza că acel cineva îşi va pierde şi banii, şi onoarea, a formulat şi acum critici extrem de aspre la adresa guvernării care, aşa cum spune pe o reţea de socializare ex-premierul, „îi cheamă în Europa” pe cetăţeni, dar fac cadou în Est activele de bază ale statului. Noul episod din lunga istorie a băncii de stat, devenită privată anul trecut la capătul unei tranzacţii extrem de criticate pentru lipsa de transparenţă cu care s-a realizat, este văzut de Ion Sturza ca o „trădare națională”, la fel cum s-ar fi întâmplat şi în cazul Aeroportului Chișinău, concesionat în 2013 pentru jumătate de secol unei companii ruse.

Economistul Adrian Lupuşor de la centrul de analiză Expert Grup, care a semnat mai multe studii în care constata situaţia precară a sistemului bancar moldovenesc, tratează cu multă neîncredere posibila tranzacţie şi iată de ce:

„Banca de Economii este o bancă sistemică, o bancă de care depinde încrederea populaţiei de la sate în sistemul bancar. Trebuie să înţelegem că această bancă, pe care statul a cedat-o, se achiziţionează de o bancă de stat din Federaţia Rusă. Evident că pot apărea multe dubii, mai ales că ştim cu toţii cum activează băncile de stat în Federaţia Rusă – ele sunt aservite puterii. De aceea, putem să invocăm o groază de scenarii geopolitice aici.”

Şi cum paralele cu Ucraina în aceste zile sar in fată, şi această situaţie a fost imediat raportata la ceea ce s-ar fi testat deja la Kiev. Intrarea agresivă pe piaţa bancară ucraineană a băncilor ruse ar fi contribuit, prin credite ieftine pentru anumite cercuri de influenţă, la coruperea puterii şi, în definitiv, la crearea unui sistem oligarhic marionetă pentru Federaţia Rusă.

Consultantul financiar Alexandru Savva, căruia la fel i-am solicitat o părere, se abţine de la previziuni sumbre, care ar exista, spune expertul, doar dacă s-ar dovedi că Banca de Economii este ţintită de acelaşi grup de bănci despre care se crede că ar fi fost concentrate în aceeaşi mână.

„Criteriul acesta de a aprecia naţionalitatea investiţiilor este nepotrivit, iar principiul nediscriminării este principial în investiţii. Nu este problemă ţara din care vine, pentru că dacă vorbim de surse iniţiale din Rusia, apoi dacă cineva ar avea intenţia, ar putea să ascundă aceste rădăcini iniţiale. Prin off-shore. Problema are conotaţie politică mai mult şi apare din contextul general: percepţia negativă a investiţiilor care vin din Rusia, apoi problemele care au existat cu ultima emisiune efectuată de către BEM acceptată de guvern, şi al treilea element – controalele iniţiate de BNM la bănci pe care le suspectează de influenţarea cursului de schimb valutar. Dacă ar exista nişte intenţii să fie preluată o bancă şi prin ea să fie influenţate nişte situaţii interne ce ţin de cursul valutar etc., asta ar fi o problemă. Dar nu există acum nici un indiciu că aşa ar fi”

Pe de altă parte, experţii constată că atâta timp cât nu va fi soluţionată problema transparenţei şi a respectării drepturilor de proprietate – metehne ale sistemului bancar care au constituit motivul de bază din care FMI şi-a întrerupt înainte de vreme un acord precedent cu guvernul de la Chişinău – Republica Moldova nu poate conta pe atragerea în sistemul său bancar a unor investitori cu cultură corporativă, care să facă un transfer de know-how şi să revoluţioneze piaţa bancară.
XS
SM
MD
LG