„Orbirea occidentală faţă de adevărata natură a Rusiei trebuie să înceteze”. Dacă Rusia ramane nesanctionata pentru agresiunea militara asupra Ucrainei, (...) după Crimeea va urma estul Ucrainei şi Kievul, Georgia, Moldova şi apoi, de ce nu, ţările baltice, Polonia şi România”, scrie, in România libera, Cristian Campeanu.
Editorialistul este convins ca „nu există decât un singur răspuns care să descurajeze imperialismul rusesc. O revenire masivă a Statelor Unite în Europa Centrală şi de Est”. Este o solutie pur teoretica, pentru ca, mai spune Campeanu, insasi presa americana constata precaritatea viziunii presedintelui Obama. Este vorba despre analizele politice publicate de Washington Post sub semnatura a doi fosti consilieri pentru securitate nationala, unul democrat, Zbigniew Brzezinski, celalalt republican, Stephen Hadley. Cei doi indica masurile de retorsiune la care ar trebui sa apeleze de indata America fata de Federatia Rusa: prezenţa intarita in zona, inclusiv militar, embargou bancar (care ar fi dat roade impotriva lui Ianukovici), eventuala ridicare a restricţiilor la exportul american de petrol şi gaze - o masura sugerată de petrolişti, prin care s-ar reduce dependenţa Europei faţă de hidrocarburile ruseşti şi potenţialul de şantaj al Moscovei.
Alexandru Lazescu se ocupa in revista 22 in mod special de situatia Rusiei si sugereaza ca o atitudine ferma a Occidentului nu va mai intalni adversarul redutabil de altadata. „Noua falie Est-Vest va întări coeziunea transatlantică [...] și va da un nou sens și o nouă substanță unei structuri ca NATO, care părea să-și fi pierdut relevanța”, scrie Lazescu. Europa absoarbe 75% din petrolul si gazele naturale exportate de Federatia Rusa. Daca isi va accelera demersul de reducere a dependenței energetice față de Rusia, Putin va fi obligat sa-si aduca aminte de o lectie mai veche, pe care deocamdata prefera sa o ignore: „Uniunea Sovietică nu s-a prăbușit din cauze militare, ci din rațiuni economice”.
Ziua de ieri a fost la Bucuresti agitata si plina de surprize politice. Noul cabinet propus de premierul social-democrat Victor Ponta a fost aprobat cu o larga majoritate, desi presedintele il consideră ilegitim. Presedintele Senatului, Crin Antonescu, a demisionat din functie, dupa un schimb de replici dure cu premierul, in plina sedinta a camerelor reunite. De ce a parasit barca puterii? Pentru ca a inteles ca „linia de front” anti-Basescu este epuizata si e timpul sa se construiasca o alta, anti-PSD, explica Sever Voinescu. El evalueaza in Evenimentul zilei ce sanse are liderul liberalilor sa devina lider al opozitiei parlamentare - o opozitie fragmentata si fara obiective clare. Sondajele arata de multa vreme in România ca exista o majoritate anti-PSD, reaminteste Sever Voinescu. Si totusi, aceasta majoritate nu coaguleaza. In timp ce sperantele dreptei par sa fi renuntat sa mai lupte (de pilda, fostul premier Mihai Razvan Ungureanu), Antonescu a tintit rapid locul liber. Va ajunge sau nu seful opozitiei? Il citam pe Sever Voinescu: „În curînd, va fi foarte greu să fii anti-PSD (includ aici Ponta, Voiculescu, Dragnea, Rușanu, Antena 3, RTV și tot fenomenul), fără să ții cu Crin (Antonescu). E grotesc? Da. E burlesc? Cel puțin. Dar, e România politică”.
