Linkuri accesibilitate

Precum foarte mulţi politicieni, aceşti „oameni de fotbal” se considerau intangibili, ca şi cum ar beneficia de o totală imunitate.


Nu degeaba li se spunea greii fotbalului românesc. Trăiau într-o lume a lor, într-un stat în stat, cu legile lui proprii. Erau, de regulă, aroganţi, mitocani, îi priveau cu suveran dispreţ pe muritorii de rând. Alcătuiau un clan, o „familie”, o adevărată mafie. Şi-au construit averi prin tot soiul de afaceri, printre care şi vânzarea de jucători, fiind, altfel spus, un fel de geambaşi de oameni.

Opt persoane au fost condamnate deunezi în aşa-numitul „dosar al transferurilor”, primind pedepse care însumează peste 35 de ani de închisoare. Condamnaţii vor trebui, de asemenea, să plătească statului sume importante, de cîteva milioane de euro. Sentinţa a fost mai aspră decât se prevedea în două cazuri : în acelea al fostului mare jucător Gică Popescu şi al fostului preşedinte de club Jean Pădureanu, care în primă instanţă fuseseră condamnaţi la pedepse cu suspendare. Din felul în care s-au predat organelor de poliţie se pare însă că toti intuiau ce-i aşteaptă şi, de bine de rău, se împăcaseră cu ideea.

În spatele acestor condamnări e o poveste lungă, de peste opt ani. La început a fost o anchetă jurnalistică, în care se atrăgea atenţia asupra unor tranzacţii necurate. Şeful fiscului din acea vreme, actualul europarlamentar Sebastian Bodu, a mers pe firul anchetei şi a scos la iveală faptele care îi incriminau pe viitorii inculpaţi. Procesul a fost lung, cu multe meandre, pînă să ajungă la această sentinţă a Curţii de Apel care, e drept, poate fi atacată la Înalta Curte de Justiţie, dar e greu de crezut că un recurs va aduce schimbări spectaculoase.

Această sordidă afacere confirmă, printr-o sancţiune judiciară, un lucru pe care de fapt îl ştie toată lumea: în fotbalul românesc se învârt bani mulţi, de multe ori escamotând circuitele legale şi în contrast flagrant cu starea jalnică în care se zbate campionatul naţional şi cu mediocritatea dezolantă a echipei reprezentative.

Şi încă ceva: precum foarte mulţi politicieni, aceşti „oameni de fotbal” se considerau intangibili, ca şi cum ar beneficia de o totală imunitate. Este marele merit al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a fi urmărit cu tenacitate, în ultimii ani, ducerea pînă la capăt a unor dosare grele, care vizau – printre altele – şi personaje de prim plan ale vieţii politice. Şi nu e mai puţin meritul judecătorilor care nu se lasă intimidaţi sau cumpăraţi şi dau sentinţe în respectul absolut al legilor.
XS
SM
MD
LG