„Rusia va continua să insiste pe transnistrizarea Crimeii”

Directorul executiv al Asociației de Politică Externă, Victor Chirilă, consideră că administrația Putin va trebui să facă față unui val cvasiunanim de condamnare a acțiunilor sale din Crimeea.

Victor Chirilă: „Cu siguranță, Rusia se găsește acum într-o ipostază de izolare pe plan internațional și înțelege foarte bine acest lucru. Argumentele sale cu privire la apărarea drepturilor minorității ruse în Ucraina și, în special, în Crimeea, nu au priză la membri Consiliului de Securitate de la New York.

Dânșii au recurs la alt subterfugiu, au „găsit” această scrisoare semnată de Ianukovici, prin care fostul președinte al Ucrainei se adresează către Putin, cu solicitarea de a utiliza forțele armate pentru a restabili legalitatea, pacea și ordinea în Ucraina. Rusia încearcă, prin orice mijloace, să își argumenteze în fața opiniei publice internaționale acțiunile sale, dar, cu siguranță, se află într-o poziție perdantă, în dificultate de a găsi, într-adevăr, niște argumente plauzibile. Argumente nu există acum.”

Europa Liberă: Vitali CIurkin totuși a fost destul de ferm, atunci când a dat replici. Cum credeți, Kremlinul va bate în retragere?

Victor Chirilă: „Cred că va bate în retragere, dar nu acum. Pe termen scurt, cu siguranță că, Rusia va rămâne în Crimeea, Rusia ca continua acțiunile sale de destabilizare a regiunii și a Ucrainei, în speță. Dar, pe termen lung, fără îndoială că, sancțiunile, posibilele sancțiuni ale Vestului, economice, politice, diplomatice vor avea efect asupra Federației Ruse și vor răci mințile războinice la Moscova.”

***

Politologul Arcadie Barbăroșie, director executiv al Institutului de Politici Publice, crede că, în cea mai recentă ședință a Consiliului de Securitate, Kremlinul nu a obținut barem îngăduința pe care a contat, ceea ce nu înseamnă însă că va arbora drapelul alb.

Arcadie Barbăroșie : „A propos, această a treia întrunire a Consiliului de Securitate a avut loc la cererea Rusiei, nu a Ucrainei, dar a Rusiei. Deci atunci când ambasadorul Ciurkin a încercat să convingă membrii Consiliului de Securitate că există o bază juridică pentru intervenții militare în Ucraina, demonstrând o scrisoare adică semnată de președintele Ianukovici…”

Europa Liberă: …declarat perfect legitim de către Moscova.

Arcadie Barbăroșie : „…declarat perfect legitim de către Moscova. Este foarte sugestivă, în acest sens, reacția ambasadorului francez care a spus că este o scrisoare validă, semnată de un prezident fals. Adică, în mod unanim, Vestul nu-l mai consideră pe Ianukovici președinte. Și a confirmat, încă o dată, în ședința Consiliului de Securitate, că Rusia trebuie să își retragă prezența militară, forțele militare introduse în Ucraina. Iată că investigațiile au demonstrat că acele persoane înarmate, fără semne distinctive, nu sunt altceva decât unități ale faimosului ГРУ, Главное Разведывательное Управление [Serviciul Principal de Spionaj], unități care au fost înființate relativ recent în Rusia, după cum afirmă unii experți, pentru operațiuni militare peste hotarele Rusiei, special instruite pentru acele operațiuni militare. În mass-media ucraineană au apărut și fotografii care demonstrează clar cine sunt acei soldați.”

Europa Liberă: Consiliul de Securitate l-a determinat pe Putin să fie mai prudent sau în conferința aceasta de presă pe care a ținut-o deja astăzi răspunsul lui a fost la fel de ferm pentru Occident? L-a mai temperat pe Putin sau nu?

Arcadie Barbăroșie : „Cel puțin, deocamdată se pare că nu există pericolul eminent de introducere în mod deschis a forțelor armate rusești pe teritoriul Crimeii și al Ucrainei, însă eu personal nu cred că Putin va renunța. Mă conving acum că nu îi stă în firea lui. Eu consider că Rusia va continua să insiste pe transnistrizarea Crimeii.

Prin aceste unități militare rusești ale ГРУ-ului, Главное Разведывательное Управление, care deocamdată nu sunt retrase de acolo, continuă să blocheze unități militare, aeroporturi și nu au de gând să părăsească Crimeea. Chiar dacă Statele Unite par a fi destul de ferme, europenii sunt mult mai atenți. Eu pot să îi înțeleg pe europeni. Economia europeană este mult prea orientată spre spațiul, spre piața rusească. Nu este vorba doar de gaz, este vorba de schimburi comerciale enorme, de export al companiilor europene în Rusia. Și deci orice embargouri, și orice alte restricții de ordin economic și financiar vor lovi puternic asupra economiei europene. Și Putin înțelege perfect de bine acest lucru.

În acest sens, Putin are atuuri mult mai puternice, decât eventual am putea noi crede. Doi: orice blocare a conturilor oligarhilor ruși în băncile europene, de fapt, riscă să paralizeze activitatea acelor bănci. Și riscă să lovească în sectorul financiar-bancar european. De aceea, spre exemplu, britanicii sunt foarte atenți, în acest sens, vizavi de aplicarea unor restricții și unor embargouri, și unor pedepse de acest ordin. Deși s-ar părea că britanicii ar fi poate cel mai mult interesați să pedepsească Rusia pentru, spre exemplu, folosirea „ceaiului polonez”, cum zice lumea, pentru a lichida un fost agent al FSB-ului rusesc.”

Europa Liberă: Dar piețele au reacționat. Putin cu multă încredere spune că este un fenomen temporar și nu neapărat legat de Ucraina.

Arcadie Barbăroșie : „Piețele în mod univoc au reacționat la ceea ce a făcut Putin în Crimeea și este firesc pentru că piețele sunt foarte sensibile la destabilizarea situației, iar un război, în fond, este o lovitură puternică pentru unii, cel puțin, pentru că pentru alții este o oportunitate. Pentru unii, cel puțin, căderea burselor în Rusia, rata de schimb, căderea rublei rusești este o lovitură importantă asupra economiei rusești.

Dar haideți să ne amintim că nu europenii au inventat бей своих чтобы чужие боялись, dă într-ai tăi, ca să se teamă cei străini, lovește într-ai tăi să se teamă străinii. Și eu cred că Putin consideră că acesta este un preț pe care Rusia poate și trebuie să îl plătească pentru a-și restabili măreția imperială.”