Linkuri accesibilitate

Joe Biden: Rusia va avea de suportat „o izolare politică și economică crescîndă”, dacă situația din Ucraina nu e rezolvată


Un bărbat flutură un drapel rusesc și steagul marinei ruse în fața cartierului general al marinei ucrainene de la Sevastopol, 3 martie 2014.

Un bărbat flutură un drapel rusesc și steagul marinei ruse în fața cartierului general al marinei ucrainene de la Sevastopol, 3 martie 2014.

Cele mai noi informații legate de criza ucraineană.




Coordonatoarea politicii externe și de securitate a Uniunii Europene Catherine Ashton a anunțat că statele membre ale Uniunii au convenit să ia considerare adoptarea de sancțiuni cu țintă precisă împotriva Rusiei, dacă Moscova nu renunță la amenințarea cu acțiuni militare împotriva Ucrainei.

Vorbind după reuniunea de urgență a miniștrilor de externe din UE la Bruxelles, Ashton a cerut Rusiei să-și retragă militarii în cazărmi.

Între timp, liderii UE au anunțat că vor ține o reuniune la nivel înalt de urgență joi la Bruxelles.

La Washington, o oficialitate de la Casa Albă a făcut cunoscut că vicepreședintele american Joe Biden i-a spus într-o convorbire telefonică luni premierului rus Dmitiri Medvedev că Rusia va avea de suportat „o izolare politică și economică crescîndă”, dacă situația din Ucraina nu este rezolvată.

În cursul serii de luni, Flota rusă de la Marea Neagră a negat că ar vrea să atace unitățile militare ucrainene, dacă acestea nu se predau pînă marți dimineața.

Agenția Interfax citează un purtător de cuvînt al Flotei ruse cu declarația că ultimatumul pe care armata ucraineană pretinde că l-a primit este „un non-sens absolut”.

Agențiile ruse de știri au citat marți după-amiaza un purtător de cuvînt al ministerului ucrainean al apărării cu declarația că comandantul flotei rusești de la Marea Neagră Alksandr Vitko a cerut forțelor ucrainene din Crimeea să se predea marți pînă la ora 5 dimineața, ora locală, în caz contrar urmînd să fie atacate.

Activiști pro-ruși au intrat cu forța într-o clădire a parlamentului local din orașul Donețk, în estul Ucrainei, ocupînd primele două etaje. Blocați înăuntru, legislatorii locali au votat în favoarea unei rezoluții de „susținere a inițiativelor populare ale locuitorilor din regiunea Donețk anunțate la o demonstrație”.

Rezoluția cere de asemenea organizarea unui referendum în regiune, fără însă a preciza care e întrebarea la care trebuie să răspundă alegătorii și nici data la care va fi organizat.

Protestatarii au spus că vor un vot la 30 martie care să declare suveranitatea regiunii. Ceva mai devreme luni, mai multe mii de demonstranți pro-ruși au protestat în fața clădirii pe care a fost arborat acum trei zile steagul Federației Ruse.

Ministrul de externe Serghei Lavrov a discutat la telefon criza ucraineană cu omologul său chinez Wang Yi.

Într-o declarație a ministerului rus de externe se spune că punctele de vedere ale lui Lavrov și Wang asupra situației „coincid într-o bună măsură, și că cele două țări (care au dreot de veto în Consiliul de Securitate ONU) se vor conlucra strîns în această chestiune.

Între timp, Japonia a declarat și ea că e serios îngrijorată cu privire la situația din Ucraina. Potrivit unei declarații a diplomației nipone, desfășurarea de forțe rusești în Ucraina, „crește tensiunea în regiune, și va aduce pagube păcii și stabilității comunității internaționale”.

O delegație a Fondului Monetar Internațional este așteptată la Kiev, marți 4 martie pentru a discuta un ajutor financiar de urgență pentru Ucraina.

FMI a anunțat luni că va discuta cu noile autorități ucrainene reformele ce trebuie aplicate pentru ca țara să se califice ajutor din partea Fondului. Delegația FMI va sta probabil în Ucraina pînă în 14 martie.

Rusia a suspendat acordul încheiat anul trecut cu Ucraina, în baza căruia ar fi urmat să împrumute Kievului aproximativ 15 miliarde de dolari pentru revigorarea economiei ucreainene.

Acordul a fost suspendat de președintele Vladimir Putin după ce președintele ucrainean Viktor Ianukovici a fost înlăturat de la putere la sfîrșitul lunii trecute.

Agenția rusă de monitorizare a internetului a blocat 13 site-uri legate de mișcarea de protest ucraineană care a dus la alungarea președintelui Viktor Ianukovici, sub motivul că aceste site-uri aveau conținut „extremist”.

Într-o declarație online, Roskomnadzor spune că i s-a ordonat de către Procuratura Generală să închidă paginile site-urilor respective de pe rețeaua de socializare VKontakte.

Agenția a mai spus că acele pagini promovau activitatea grupurilor ultranaționaliste ucrainene, „terorismul” și „participarea la acțiuni în masă neautorizate”.
XS
SM
MD
LG