Linkuri accesibilitate

De ce depind şansele tinerilor la angajare?


Proiectul „Muncă decentă pentru tineri” la ora bilanţului.


Tineri din patru raioane ale Republicii Moldova, Ungheni, Călăraşi, Căuşeni şi Făleşti învaţă cum să se reprezinte singuri în faţa angajatorilor şi să devină membri activi ai comunităţii din care fac parte. În 2013, realizatorii proiectului - Muncă decentă pentru tineri, finanţat de Uniunea Europeană - au efectuat o cercetare, care a arătat că cei mai mulţi cred că sunt discriminaţi la angajarea în câmpul muncii şi acest drept este parţial respectat.

Şansele tinerilor de a obţine o slujbă depind de felul în care îşi construiesc dialogul cu angajatorii şi îşi pun în valoare competenţele, chiar dacă au o experienţă modestă, spune Angela Ciocârlan, coordonatoare naţională a proiectului „Muncă decentă pentru tineri”. Ea constată că tinerilor li se propune să muncească la negru, întrucât mulţi angajatori preferă să nu plătească contribuţiile sociale. De nevoie, cei mai mulţi acceptă salariile în plic:

„Fie că angajatorului îi este comod ca acest contract de muncă, de fapt, să nu fie oficializat, pe de altă parte, este tânărul care nu înţelege şi nu prea conştientizează care este valoarea adăugată atunci când are un contract individual de muncă semnat, văzându-şi toate avantajele, prestaţiile de care poate beneficia. Avem mult de lucru la acest capitol. Ambele părţi, pe de o parte şi pe de alta, nu sunt pe deplin deschise de a negocia contractul de muncă.”

Publicul ţintă al proiectului: elevi şi studenţi, sunt încurajaţi să aleagă domeniul de dezvoltare profesională, având în vedere necesităţile de pe piaţa muncii, şi să se informeze înainte de a da curs sfaturilor insistente ale părinţilor şi prietenilor.

Barometrul profesiilor pentru anul 2014 arată că şanse înalte de angajare au medicii, programatorii, cusătoresele, bucătarii, montatorii, inginerii, tâmplarii şi asistenţii sociali. De cealaltă parte, cu şanse reduse de a obţine o slujbă sunt specialiştii din domeniul economiei, juriştii, contabilii, psihologii şi medicii veterinari.

Stela Strătilă-Sârbu, specialistă pe domeniul tineret în cadrul Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, este de părere că atitudinea tinerilor trebuie schimbată, şi anume în favoare profesiilor care par a fi mai puţin prestigioase, dar care oferă mai multe şanse de angajare:

„Să încercăm să convingem tinerii, viitorii studenţi, să meargă să facă şi facultăţile tehnice, să meargă şi la şcolile profesionale care pot să dea o profesie foarte bună, bine plătită, chiar în comparaţie cu facultatea de juridică şi economie care deja este suprasolicitată. Vom încerca şi noi, sindicaliştii să ajutăm tinerii să aleagă o profesie corectă, ilustrând ce profesii sunt lipsă la moment în Republica Moldova.”

De asemenea, cercetările făcute în cadrul proiectului arată că nevoile tinerilor din provincie diferă de cele ale orăşenilor, întrucât în mediul rural sunt şi mai puţine locuri vacante de angajare. Daniela Dârzu, coordonatoarea programelor de tineret din Ungheni crede că este nevoie de lucru inclusiv pentru a elimina discrepanţa dintre educaţie şi solicitările pieţei de muncă:

„Programele de studii rămân încă a fi înalt teoretizate şi mai sunt necesare eforturi pentru a schimba această situaţie, iar deseori pregătirea studenţilor din învăţământul profesional tehnic, mediu de specialitate precum şi cel superior nu mai este potrivit cu condiţiile actuale de pe piaţa muncii şi tehnologia contemporană nu este încă aplicată în instituţiile de învăţământ. Sunt încă insuficiente oportunităţi de formare profesională continuă, adaptată la cerinţele pieţii muncii.”

De curând, tineri din cele patru raioane au fost în Olanda pentru a vedea cum colaborează organizaţiile de tineret cu cele de stat. Participanţii au ajuns la concluzia că mobilizarea tinerilor pe plan profesional şi personal depinde şi de contribuţia agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, sindicatelor şi organizaţiile de tineret. Totuşi, implicarea personală în acţiuni de voluntariat poate înlocui multe lipsuri – este o altă lecţie învăţată în Olanda.
  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG