Linkuri accesibilitate

Crimeea sub controlul armatei ruse. Ce va urma?


„Puterile occidentale sunt în fața celei mai mari confruntări cu Rusia de după războiul rece”


Puterile occidentale sunt în fața celei mai mari confruntări cu Rusia de după războiul rece, iar Ucraina și-a mobilizat forțele după ce președintele Vladimir Putin și-a proclamat dreptul la invadarea țării vecine, scrie agenția Reuter.

Milițiile etnicilor ruși au preluat deja fără vărsare de sânge Crimeea, o peninsulă populată majoritar de ruși în care Rusia are o bază navală. Agențiile rusești au relatat că formațiunile pro-ruse caută să dezarmeze micile contingente militare ucrainene și că mulți membri ai acestora ar fi trecut de partea rușilor, dezertând.

Trupele de coastă din Crimeea au refuzat să se dezarmeze
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:05 0:00

În Crimeea micul contingent militar ucrainean nu s-a putut opune forțelor rusești, care nu purtau insigne pe uniforme, dar conduceau vehicule militare cu plăcuțe rusești și au preluat controlul asupra clădirilor guvernamentale, aeroporturi și alte obiective strategice.

Reuter scrie că un pericol potențial mai mare îl reprezintă zonele estice ale Ucrainei în care majoritate etnicilor ucraineni au ca limbă maternă rusa. În acele zone au avut loc astăzi a doua zi la rând proteste pro-rusești. Kievul spune că ele ar fi fost organizate de activiști veniți din Federația Rusă.

Simferopol: Lenin. Pistoale automate. Drapele ruseşti
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:28 0:00

Declarația lui Putin că are dreptul să invadeze Ucraina, aprobată rapid de parlament, a deschis perspectiva războiului într-o țară cu 46 de milioane de locuitori învecinată cu Europa centrală, scrie agenția Reuter.

Secretarul general NATO, Andres Fogh Rasmussen, a spus înaintea întâlnirii avută astăzi la Bruxelles cu ambasadorii celor 28 de țări ale alianței că acțiunile rusești pun în pericol ”pacea și securitatea Europei”. Întâlnirea de la amabsadorilor a fost convocată la cererea Lituaniei și Poloniei, două țări care au granițe cu Federația Rusă și care au declarat că se simt amenințate de o potențială campanie militară rusească împotriva Ucrainei. Potrivit DPA, cele două țări au cerut NATO să discute în baza articolului 4 din tratatul de bază, care spune că o agresiune la adresa unui membru este agresiune la adresa întregii alianțe.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, l-a avertizat pe Putin într-o convorbire telefonică de o oră și jumătate că acțiunile armate n-ar aduce Rusiei decât o ”și mai mare izolare politică și economică”.

Astăzi guvernul de la Kiev a chemat sub arme rezerviștii. Premierul Arsenii Iațeniuc a spus că acțiunea armată rusă extinsă ”ar fi începutul războiului și sfârșitul oricăror relații între Ucraina și Rusia”.

”Dacă președintele Putin vrea să rămână în istorie ca președintele care a provocat un război între două țări vecine și prietene, Ucraina și Rusia, atunci se află foarte aproape de atingerea scopului”, a spus Iațeniuc.

Iațeniuc a spus că Ucraina și Rusia se află ”pe marginea prăpastiei” și i-a cerut președintelui Putin să retragă trupele în cazărmi”.

Marş anti-Putin la Dnipropetrovsk
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:02:09 0:00

Ministrul britanic de externe William Hague, care a anunțat azi că pleacă de urgență la Kiev să discute cu noile autorități, a spus că a stat de vorbă cu oficiali ucraineni la telefon, iar ei i-au promis că nu vor răspunde provocărilor Rusiei.

Un oficial occidental citat sub condiția anonimatului de Reuter a spus: ”Este cea mai periculoasă situație în Europa de la invadarea Cehoslovaciei de către sovietici în 1968. Crimeea este deja în mâna rușilor, iar problema este acum ca Rusia să fie descurajată să preia și estul rusofon al Ucrainei”.

Poliția rusă de frontieră a spus că de la începutul noului an din Ucraina ar fi fugit în Rusia cam 675.000 de ucraineni, ceea ce ar semnala că se profilează o ”catrastrofă umanitară”.

Serviciul rus de migrație a informat că în numai două săptămâni din luna februarie, peste 140.000 de ucraineni ar fi cerut ”azil politic” în Federația Rusă.

Agenția France Presse a scris că odată cu operațiunile militare din Ucraina Rusia a intensificat și propaganda de presă împotriva noilor autorități de la Kiev și în favoarea politicilor președintelui Putin. AFP scrie că televiziune supuse Kremlinului difuzează mereu așa-zise dezvăluiri despre ”mercenari” care ar acționa în Ucraina și despre finanțarea de către cercuri ostile Rusiei a autorităților pro-europene din țara vecină.

Asociații pro-guvernamentale au organizat astăzi la Moscova, St. Petersburg și în orașul sudic Krasnodar demonstrații în sprijinul politicii Kremlinului față de Ucraina, în vreme ce poliția a arestat zeci de persoane în capitala rusă la două demonstrații neautorizate împotriva intervenției militare rusești în Crimeea.

Mii de persoane au demonstrat astăzi împotriva politicilor Rusiei în Piața Independenței din Kiev, scandând: ”Putin, jos mâinile de pe Ucraina!”. Proteste de mai mică amploare au avut loc astăzi și la ambasadele Rusiei de la Chișinău, Varșovia și Praga.

Mustafa Dzhamilev, unul din liderii cei mai respectați ai tătarilor din Crimeea, care doresc în general rămânerea regiunii în componența Ucrainei, a declarat EL că în aceste Rusia pune în aplicare un scenariu separatist pregătit de multă vreme și i-a îndemnat pe tătari să nu răspundă provocărilor și să ignore propaganda rusă pe care a numit-o”demnă de (ministrul nazist al propagandei) Goebbels”. Declarația vine după ce conducerea pro-rusă din Crimeea a promis astăzi tătarilor ”o autonomie cum nu au mai avut niciodată”.
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG