Linkuri accesibilitate

BNM investighează situaţia un presupus atac pe piața valutară care a accentuat deprecierea leului moldovenesc față de dolar și euro


Moldova - money, coins, generic, September 11, 2013.

Moldova - money, coins, generic, September 11, 2013.

Valentina Ursu în dialog cu Dumitru Ursu, președintele Ligii Bancherilor


Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu a declarat că un grup de lucru al BNM investighează situaţia un presupus atac pe piața valutară care a accentuat, joi, deprecierea și așa semnificativă a leului față de dolar și euro. La cel puțin o bancă, rata de schimb a coborât sub 14 lei dolarul și sub 19 lei un euro. BNM a injectat deja valută pe piață și spune că va susține în continuare leul pentru a evita o depreciere prea mare. Valentina Ursu a discutat despre situația de pe piața valutară cu Dumitru Ursu, președintele Ligii Bancherilor.

Europa Liberă: Președintele Ligii Bancherilor din Republica Moldova, domnul Dumitru Ursu, fost prim-viceguvernator al Băncii Naționale, în studioul Europei Libere de la Chișinău. Domnule Ursu, ce se întâmplă pe piața valutară astăzi? Sunt atâtea nemulțumiri, în primul rând, din partea cetățenilor.

Dumitru Ursu:
„Constatăm că este o piață valutară destul de agitată, tensionată, din multe puncte de vedere. Iar încercările unor reglementatori de a aduce această piață pe un făgaș normal al activității deocamdată nu au rezultat. Aș menționa două momente importante: într-adevăr, comparativ cu anul trecut, în aceste luni, ianuarie-februarie, suma remitențelor s-a diminuat esențial, cu circa 20-30 la sută. Iar populația, care face schimb valutar, vinde euro sau dolari contra lei moldovenești, în această perioadă, se simte o diminuare esențială, până la 25 la sută. Aceștia sunt factori obiectivi care, într-un fel sau altul, joacă un rol important în stabilirea cursului valutar, de referință a leului moldovenesc față de euro, față de dolar.”

Europa Liberă: Banca Națională, conducerea instituției încearcă să liniștească spiritele și să spună că situația este monitorizată, adică nu a ieșit de sub control. Avem temei să ne liniștim?

Dumitru Ursu:
„Se încearcă a se liniști spiritele pentru că este foarte important să nu se facă panică și atunci nu mai vorbim despre vinderea de euro sau dolar. Și stabilitatea sectorului bancar al Republicii Moldova poate fi afectată, eu nu spun că aceasta se va întâmpla mâine sau poimâine. Banca Națională are astăzi suficiente instrumente pentru a interveni pe această piață.”

Europa Liberă: Ce instrumente ar putea să aplice?

Dumitru Ursu: „Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, reglementarea valutară care este un domeniu de activitate a Băncii Naționale, emisia monedei naționale – leul. Când vorbesc de aceste compartimente, mă refer la câteva subiecte importante. Banca Națională practic astăzi stabilește cursul de referință a leului față de euro și față de dolar, în funcție de cerere și ofertă, sunt principiile economiei de piață. Totodată, Banca Națională astăzi este unica instituție care produce o marfă specifică, cum este leul moldovenesc, nu numai că produce, dar și livrează pe piață pentru economia țării atât pentru agenții economici, cât și pentru populație lei moldovenești. Deci, în funcție de scopurile Băncii Naționale, această masă de lei poate fi mărită în circulație, poate fi micșorată.”

Europa Liberă: Dar aceasta nu se răsfrânge asupra inflației?

Dumitru Ursu:
„Exact. Se răsfrânge și asupra inflației. Principialul obiective al Băncii Naționale este stabilitatea prețurilor și nicidecum cursul valutar sau dobânzile bancare. Dar tot timpul Banca Națională a Moldovei a urmărit îndeaproape și a monitorizat trei principii de bază de activitate, mă refer la piața valutară, piața dobânzilor bancare și la nivelul inflației. Da, conform legislației în vigoare, Legea cu privire la Banca Națională, principala sarcină a băncii centrale este stabilitatea prețurilor. Numai că noi nu suntem într-o economie avansată și dezvoltată, cum sunt țările occidentale, noi trebuie să monitorizăm și celelalte două piețe, când vorbesc despre stabilitatea cursului monedei naționale. Și aici deja avem o altă situație, implicarea Băncii Naționale sau neimplicarea ei, acțiunile ei sau neacțiunile ei de a avea un curs cât de cât înțeles de agenții economici și populație. La acest capitol rămâne de văzut dacă este suficient gradul de comunicare și dialogul pe care o bancă centrală îl are cu economia reală. În primul rând, toate semnalele trebuie să fie transmise la timp de banca centrală pentru agenții economici și pentru populație, pentru a tempera uneori acele așteptări, mă rog, de depreciere a monedei naționale, aceasta se face din timp, se face permanent și se face cu argumente foarte bine puse la punct. Da, eu înțeleg argumentele Băncii Naționale, când se vorbește că noi nu dorim să pierdem rezerva valutară internațională, pentru că pot fi situații și mai grele, în viitor și, într-adevăr, este un argument forte. 2 miliarde 800 este puțin sau mult? Rămâne de văzut. Dar această depreciere lentă care s-a început, anul trecut, deja aproape avem opt sau nouă luni de zile, nu s-a oprit nici în octombrie, nici în noiembrie, nici în decembrie. Cu atât mai mult că decembrie este o lună când tot timpul se transferă mai multă valută, remitențe de peste hotare în Moldova și atunci ai posibilitatea, cât de cât, de a completa rezervele și de a dirija cursul. Nu s-a întâmplat aceasta nici în decembrie, nu mai vorbesc de primele luni ale anului 2014. Această depreciere persistă în continuare. Și atunci ne întrebăm dacă această depreciere nu cumva are anumite acțiuni, pot fi și speculative. Mă refer la declarațiile responsabililor Băncii Naționale, s-a creat un grup de lucru la Banca Națională pentru a monitoriza situația...”

Europa Liberă: Dar s-au făcut aluzii că anumite bănci ar contribui la instalarea acestui haos.

Dumitru Ursu:
„Eu mă bazez numai pe aceste declarații, pentru că alte informații sau date statistice nu am.”

Europa Liberă: Dar ar putea o bancă sau două, sau trei să perturbeze situația?

Dumitru Ursu: „Câteva bănci, într-adevăr, dacă ar avea o activitate concertistică, o activitate de cartel, ar putea să încerce să-și impună regulile de joc. Dar pentru aceasta există banca centrală a Moldovei care trebuie să tempereze și să ia deciziile respective pentru a nu permite această activitate de cartel. Acest grup de lucru, probabil, este benefic, dar acest grup putea fi creat oricând, și anul trecut. Nimeni nu i-a interzis Băncii Naționale să fie mult mai activă și promptă în această activitate.”

Europa Liberă: Bine, dar poate mai târziu decât deloc?

Dumitru Ursu:
„Vom vedea rezultatele activității acestui grup și dacă se vor lua anumite decizii. Dar, am menționat faptul că, într-adevăr, Banca Națională nu dorește astăzi să își piardă rezerva valutară pentru că pot fi vremuri și mai grele în viitor care pot provoca și alte evenimente neplăcute. Dar atunci vorbim, încă o dată: noi avem leul moldovenesc, Banca Națională poate să intervină cu acest leu, cu punerea în circulație, prin micșorarea sau majorarea masei monetare în lei. Și leul, dacă vorbim că este o marfă, atunci când este puțin, este scump, atunci când este mult, este ieftin. Și, prin aceste instrumente, se poate dirija această activitate. Să nu uităm că banca centrală impune anumite reglementări băncilor comerciale. Deci 14 la sută astăzi e norma rezervelor obligatorii, din fiecare leu atras de către bănci, 14 bănuți pleacă la banca centrală unde se folosește pentru promovarea politicii monetare a băncii centrale. Acești 14 bănuți pot fi schimbați prin 18, 20 bănuți sau invers modificat. Este un instrument care poate fi folosit în cazul când, într-adevăr, dorim să temperăm aceste așteptări valutare destul de îngrijorătoare pentru populație, în primul rând.”

Europa Liberă: Totuși Banca Națională afișează cursul de referință pentru 1 euro 18,66 lei. La casele de schimb valutar, putem cumpăra 1 euro cu 19,10 lei. E un decalaj.

Dumitru Ursu:
„E un decalaj și este un lucru normal, în orice economie de piață. Pentru că banca centrală – acesta e cursul de referință care este un mediu care se stabilește, în funcție de cerere și ofertă, care este pe piață.”

Europa Liberă: Până nu demult, diferența era mică.

Dumitru Ursu:
„Era destul de mică. Acum, într-adevăr, diferența, aceasta marjă este mult mai mare și nu există o înțelegere sau reglementări prin care trebuie să fie impuși agenții economici de a avea o marjă respectivă față de cursul Băncii Naționale. Activitatea valutară este una din activitățile de bază ale sectorului bancar, inclusiv a caselor de schimb valutar care de sine stătător pot stabili orice curs de vânzare și cumpărare. Rămâne ca acest curs să fie competitiv. Noi nu putem astăzi să aducem învinuiri băncilor pentru că e înalt sau jos cursul de schimb valutar. Aceasta o pot face numai alți agenți economici și numai regulile economiei de piață, dacă ele vor fi de vânzare sau de cumpărare, vor fi astfel de doritori sau nu. Importantă este și pentru populație această temperare a așteptărilor de depreciere a monedei naționale. Pentru că oamenii nu vor aduce depozitele în valută pe care populația, în primul rând, o depunea în bănci, că de ce să depună astăzi cu 18,06 la sută, când, de pildă, mâine, poate să fie 19,05? Toți așteaptă ceva. Și aici trebuie prompt să intervină Banca Națională a Moldovei. Dar vreau să menționez că piața valutară este una mult mai complexă, ea face parte din politicile economice ale statului. Mă miră faptul că, în ultimul moment, nu au fost, cel puțin, discuții la nivel de Parlament, la nivel de Consiliu Suprem al statului, la nivel de Comitet pentru Stabilitate Financiară care este condus de prim-ministru, iar Consiliul Suprem este de președintele Republicii Moldova, în care toate părțile să își expună punctul de vedere, pentru că mai avem și Ministerul Economiei, mai avem și Ministerul Finanțelor, mai avem și societatea civilă, pentru a analiza și a decide cum am putea să ajutăm banca centrală a statului pentru a tempera aceste așteptări.”

Europa Liberă: Vreau o părere a dumneavoastră referitor la aceste majorări de prețuri. Mergând la piață, la oricare tarabă, cel care vinde îți spune că, din moment ce crește euro și dolarul, se ridică brusc și prețurile, dar nu numai la piață, și în magazinele alimentare. Această pornire a scumpirilor în lanț va fi stopată? Sau e greu de presupus că, dacă euro și dolarul mai coboară, prețurile ar putea să revină la ce a fost inițial.

Dumitru Ursu: „Ajungem la momentul cel mai sensibil al acestei situații de pe piața valutară, prețuri și tarife. Ca de obicei, avem statistica ultimilor 10-15 ani, care arată că o depreciere considerabilă a monedei naționale duce inevitabil la o scumpire în lanț a prețurilor și a tarifelor, a prețului, în primul rând, la produsele pe care le importăm. Dar nu uităm că suntem încă în iarnă și cumpărăm enorm resurse energetice pe care le cumpărăm cu 18,65 lei, dacă e cursul Băncii Naționale, dar, de obicei, nu se cumpără după cursul băncii centrale, dar după cursurile comerciale ale băncilor comerciale și medicamente care este un produs absolut necesar pentru populația în etate – aceste prețuri neapărat vor crește pentru că sunt de import. După ce aceste prețuri, în primul rând, la resursele energetice, neapărat va apare și problema tarifelor. Statisticile arată că, dacă prețurile au crescut ca urmare a deprecierii monedei naționale, de pildă, cu 100 procente, așa, în orice caz, declară importatorii, de obicei, după aceea, prețurile se pot diminua cu 20-30 la sută. Dar nu mai ajung niciodată să fie ca înainte de aceste perioade valutare cu deprecieri enorme. Aceasta e o acțiuni directă asupra agenților economici din țară – deprecierea. Pe de altă parte, eu înţeleg şi acei agenţi economici care exportă, dar să înţelegem foarte clar că, mai ales în perioada de iarnă, noi dacă acoperim 50-60 la sută importurile prin exporturi ar foarte bine. Deci mai mult importăm decât exportăm. Şi nimeni nu o să convingă că noi astăzi facem cel mai bine pentru exportatori. Pentru o parte dintre ei, care exportă în zilele acestea, poate este bine, dar per ansamblu economic, eu nu cred.”

Europa Liberă: Un punct de vedere al dumneavoastră referitor la stabilitatea pe piaţa financiar-bancară. E de nezdruncinat? De ce uneori se arată îngrijoraţi şi partenerii de dezvoltare, reprezentanţii organismelor financiare internaţionale şi insistă anume pe ideea că trebuie menţinută stabilitatea pe această piaţă financiar-bancară?

Dumitru Ursu:
„Această piaţă este foarte importantă din punct de vedere al economiei naţionale per ansamblu, deoarece influenţează toate procesele economice care se întâmplă în Republica Moldova. Dacă mă refer la realizările anului 2013, avem nişte rezultate destul de îmbucurătoare de creştere.”

Europa Liberă: Rezultate îmbucurătoare, dar fenomene care au trezit îngrijorare, dacă ne referim la acele atacuri de tip raider asupra unor instituţii bancare.

Dumitru Ursu:
„Exact. Dacă vorbim despre indicatorii - financiari pe sectorul bancar, vorbesc despre active, despre creşterea capitalului. Principala întrebare, astăzi, a celor care ne vizitează ţara şi chiar, până la 5 martie, este Misiunea Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale care face o examinare totală a sectorului financiar-bancar şi nebancar( pentru prima dată). Principala lor întrebare este cu ce reguli activăm în Republica Moldova, care este climatul investiţional în bănci. La acest capitol avem foarte multe de făcut, de muncit. Primul moment este guvernarea corporativă conform celor mai bune practici internaţionale. Când vorbesc despre guvernarea corporativă, mă refer la trei indicatori de bază. Transparenţa actionariatului în bănci, această problemă persistă de mulţi ani.”

Europa Liberă: De ce aşa greu se face ordine în acest domeniu?

Dumitru Ursu:
„Greu se face deoarece nu e atât de simplu de a dezvălui beneficiarul din bancă. Din simplul motiv că sunt acţionari care nu doresc să-şi dezvăluie identitatea până la urmă. Eu nu am nimic împotriva activităţii Băncii Naţionale, pentru că sunt foştii mei colegi, dar aici trebuie mai multă perseverenţă şi consecvenţă în activitatea reglementatorului, cum este Banca Naţională. Dacă anterior banca centrală era unu la unu cu acţionarii şi cu această problemă în bănci, pentru că nu erau alte organe care ar putea să ajute Banca Naţională în investigarea acestor cauze, acum avem Centrul Naţional Anticorupţie, acum avem foarte multe legături pe linie europene, prin care se poate de cerut din orice ţară orice informaţie cu referinţă la acţionarii care au reşedinţă în afara Republicii Moldova. Deci se cere o dorinţă şi o voinţă, în primul rând, de a face regulă în acest domeniu şi, cu părere de rău sau de bine, această Misiunea atrage atenţia deosebită anume la guvernarea corporativă, la transparenţa acţionarilor. Un al doilea moment care lasă de dorit, şi aş menţiona şi acele atacuri de tip raider, este protejarea dreptului de proprietate în bănci. 74 la sută din capitalul băncilor sunt acţionariat străin. Nu vorbesc, avem şi acţionari strategici, bănci strategice de peste hotare în Republica Moldova. Și anume în aceste bănci totul este bine, pentru că au de zeci şi sute de ani activitate foarte normală. Vorbesc despre băncile în care nu sunt investitori strategici băncile. Şi aici se cere o claritate în apărarea dreptului proprietăţii acţionarilor. Pentru aceasta se munceşte de a avea un depozitariu compun, de a avea un depozitariu şi o bază de date de rezervă, în caz că se pierd datele, cum a fost în cazul unei bănci, când dimineaţă un acţionar care deţinea mai mult de trei la sută s-a trezit că el nu deţinea acţiuni în această bancă şi a început, cine? registratorul independent, el e vinovat, s-a pierdut baza de date, multe lucruri. Deci trebuie să fie foarte clare aceste reguli de joc şi cine are această bază, inclusiv şi accesul la această bază de date. Să nu uităm că avem şi legislaţia cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. Deci trebuie să muncim în acest domeniu. Şi al treilea moment la care atrag atenţia străinii şi noi îl observăm zi de zi este concurenţa în sectorul bancar. Trebuie să fie o concurenţă loială, bazată pe cele mai bune practici ale guvernării corporative. Cel care e bun, la acela vor veni şi clienţi. Cel care are o dobândă mai redusă, acela va credita, în primul rând. Cel care are un curs de schimb mai favorabil, acolo vor veni şi agenţii economici, şi persoanele fizice pentru a se deservi la această bancă. Nu pot să nu atrag atenţia şi la sectorul financiar nebancar că, în ultimul timp, noi avem companii de microcreditare destul de serioase în Republica Moldova, avem companii de asigurări şi deseori unii şi aceeaşi acţionari din sectorul bancar sunt şi acţionari la aceste companii. Nimeni nu le interzise şi legea le permite lucrul acesta, numai că, în cazul acesta, trebuie să avem o supraveghere şi o monitorizare dublă pentru a nu crea riscuri reciproce, fie în sectorul financiar nebancar sau cel bancar. Deci sunt foarte multe practici care trebuie să le aşezăm bine în Republica Moldova ca să avem un sector transparent, în primul rând.”

Europa Liberă: Dacă se iau în calcul toate aceste aspecte la care ne referim, domnule Ursu, credeţi că ar mai putea să falimenteze anumite bănci, aşa cum s-a întâmplat cu Investprivatbank?

Dumitru Ursu:
„Eu nu mi-aş dori să falimenteze vreo bancă în viitor. Şi nu eu sunt acela care pot să menţionez că va falimenta sau nu. Este Banca Naţională care supraveghează şi monitorizează acest sector şi ea cunoaşte mult mai multe lucruri despre fiecare bancă în parte, inclusiv vulnerabilitatea fiecărei bănci. Eu sper totuşi că nu vom avea astfel de cazuri în viitor, pentru că cazul Investprivatbank din 2009 este unul specific, când datoriile unui agent economic privat, în care statul nu a avut nicio acţiune, nicio cotă a statului, au fost preluate de bugetul statului. Prin lege, trei sute şi ceva de milioane bugetul statului, iar o sută de milioane au fost puse pe umerii sectorului bancar. Şi noi tot timpul întrebam de ce trebuie să plătim noi, băncile? Mai bine majorăm acele şase mii de lei plafonul garantat, care este cel mai mic în regiune. Nimeni practic astăzi nu ne înţelege de ce păstrăm acest plafon de şase mii de lei. Eu sper că anul acesta care este ultimul de achitare a acelei cote care a fost prevăzută în buget pentru sectorul bancar – o sută de milioane de lei, avem încă vreo şapte milioane de achitat. Iar din anul viitor, probabil, şi reglementatorii, şi băncile vor conveni de a majora acest plafon, care este absolut necorespunzător situaţiei şi regiunii în care ne aflăm. Iată ce am avut cu această falimentare din 2009. Și eu sper că nu numai din sectorul bancar, dar deja menţionez faptul că este şi sectorul financiar nebancar, sunt companii, numai că acolo nu sunt deponenţi persoane fizice și, chiar dacă se întâmplă ceva, vor suferi acţionarii, dar nu persoanele fizice din aceste bănci. Dar sper totuşi că nu se va întâmpla, în viitorul apropiat.”
XS
SM
MD
LG