Henri Malosse, președintele Comitetului Economic și Social, una din cele mai importante instituții UE, a făcut săptămâna trecută o vizită în Republica Moldova, unde, pe 20 februarie, a mers și în Găgăuzia, după ce s-a întâlnit la Chișinău cu principalii membri ai guvernului, precum și cu Vladimir Voronin.
Europa Liberă: Domnule Henri Malosse, ați declarat, la întoarcerea din Găgăuzia, că locuitorii și autoritățile de acolo nutresc niște „spaime legitime“. In ce fel sînt ele legitime, dat fiind că găgăuzii vor avea de acum inainte, ca orice locuitor al Republicii Moldova, dreptul de a călători fără viză prin Uniunea Europeană și prin spațiul Schengen?
Henri Malosse: „Această spaimă mi-a fost formulată, e drept, doar de președintele Gagauziei, bașcanul Mihail Formuzal. E vorba de posibila unire cu România. I-am spus însă că la baza Uniunii Europene se află respectul frontierelor si al integrității țărilor membre. Cazul Germaniei e particular, dar în afară de asta nu s-a intamplat niciodată ca două țări care aderă la UE să-și pună reciproc in cauză frontierele, sau să fuzioneze. Dimpotrivă, aderarea la UE e chiar o garanție a păstrării integrității teritoriale. Dacă Moldova se va alătura Uniunii Europene, să zicem peste 15-20 de ani, Tratatul ei de aderare va fi semnat și de România. Semnând acel tratat de aderare al Moldovei la Uniunea Europeană, România va recunoaște astfel granițele Moldovei și integritatea sa teritorială. Aderarea la UE este astfel cea mai bună garanție.”
Europa Liberă: De unde vin însă reticențele găgăuzilor?
Henri Malosse: „De la posibila pierdere a identității. I-am explicat președintelui Găgăuziei că este cu totul legitim să caute să păstreze identitatea poporului său. La fel, mi se pare legitim ca el să ceară mai mult respect din partea Chișinăului. Pe de altă parte, nu există în Găgăuzia nici o ostilitate vizavi de UE. Bașkanul însuși posedă un pașaport eliberat de o țară UE și călătorește mult in UE. Mi-au zis doar că ei vor mai mult respect și doresc să fie cooptați mai mult în structurile politice ale țării, iar nu să fie absorbiți de România. Nu există de pildă niciun ambasador al Moldovei de etnie găgăuză. Mi-am dat seama că și în România trebuiesc evitate anumite afirmații grăbite, anumite declarații politice care pot servi de pretext Rusiei, de pildă, sau celor ce vor să stârnească zîzanie.”
Europa Liberă: Ați afirmat, pornind de la anumite dorințe ale găgăuzilor, că o țară ar putea în același timp să semneze Acordul de Asociere cu UE, dar să și adere la Uniunea Vamală cu Rusia. In același timp, Comisia Europeană subliniază că lucrul nu e posibil, din pricina diferitelor tarife vamale ce ar fi aplicate într-o parte si in alta, ceea ce ar stimula traficul si confuzia politică. Cum pot fi împăcate cele două?
Henri Malosse: „Dacă priviți cu atenție, veți vedea că și Comisia Europeană de la Bruxelles și-a modificat recent poziția, in ultimele săptămâni, in urma evenimentelor din Ucraina. Comisia nu mai vorbește acum de o incompatibilitate totală, ci spune că e complicat, e greu, să vedem… Eu sînt convins că cele două sînt compatibile. Uitați-vă cum se caută acum găsirea unei compatibilități între Piața Comună europeană și piața transatlantică cu SUA, cu norme și reglementări total diferite. Unele reglementări cu SUA sînt mai dificile decât cele ce ar avea loc cu Rusia.”
Europa Liberă: Dar cum ar putea funcționa două sisteme vamale in același timp, dacă unele regiuni în Moldova și in Georgia sînt ocupate militar de Rusia și au frontiere opace? Despre ce armonizare sau uniune vamală putem vorbi acolo?
Henri Malosse: „Eu cred că nu trebuie să îi furnizăm Rusiei pretexte pentru a impune sancțiuni, ceea ce caută să facă acum in Ucraina. Cred că putem găsi o soluție, cum s-a spus și la summitul UE cu Putin, acum câteva săptămâni. E drept, regiunea transnistreană rămâne o zonă opacă, în care nu se aplică legile. Dar, e sigur că dacă intr-o zi Moldova se va alătura Uniunii Europene, o va face cu tot cu regiunea transnistreană, care va deveni atunci parte a UE.”
