Linkuri accesibilitate

Cum interpretează guvernul Ponta legea de acordare a cetățeniei române etnicilor români din afara granițelor (Adevărul)


Romania - press newsstand, Mar2009

Romania - press newsstand, Mar2009

Ce s-ar fi întîmplat dacă în decembrie 89 lideri europeni ar fi venit să negocieze cu Nicolae Ceaușescu? (22).



O stire publicata de versiunea electronica a ziarului România liberă informeaza ca in perioada 4-6 martie Comitetul de miniştri al celor 47 de state membre ale Consiliului Europei va examina cum au fost aplicate deciziile Curtii Europene a Drepturilor Omului. Intre spetele in analiza se afla si „Grupul Ilaşcu” şi Ivanţoc, in legatura cu care se va verifica punerea in aplicare a sentintei CEDO nu de catre Republica Moldova, ci de catre Rusia. Cazul Iuliei Timosenko, de asemenea, va intra in discutia acestei reuniuni de la Consiliul Europei.

Un articol din „Adevărul se ocupa de modul in care guvernul condus de Victor Ponta interpreteaza legea de acordare a cetateniei române etnicilor aflati in afara granitelor. Este vorba de românii din Maramuresul de dincolo de Tisa, adica din Ucraina. 5000 de persoane au primit cetatenie româna pana in vara lui 2012, dar, dupa instalarea guvernarii actuale, legea a fost interpretata diferit si cererile de acelasi fel au fost respinse. S-a ajuns la situatia ca membri ai aceleiasi familii au fost tratati diferit in baza aceluiasi act normativ, arata semnatarul acestui articol, Marius Diaconescu.

Medierea europeana in Ucraina a fost un act de „imoralitate, lipsă de curaj și miopie politică”. „Miniștrii de externe francez, german și polonez au negociat cu un asasin al propriului popor, oferindu-i o bună legitimare pentru menținerea la putere”, scrie Andrei Cornea intr-un articol publicat de saptamanalul22”. Numai ce s-a semnat acordul, pe motiv ca liderii opozitiei riscau direct moartea (asa a arugmentat ministrul polonez Radoslav Sikorski), ca Ianukovici a si fugit cu tot cu suita, „lăsându-și capitala și vila vraiște, în puterea „opoziției“”. Ce s-ar fi intamplat daca, in decembrie 1989, lideri europeni ar fi venit sa negocieze cu Nicolae Ceausescu? N-ar fi folosit la nimic, dar, mai ales, ar fi fost imoral. Ucraina e insa mult mai putin norocoasa decat România: Putin nu e Gorbaciov. Pe deasupra, Uniunea Europeana nu are nici curajul, nici imaginația politică și mai ales voința fermă sa ajute asa cum trebuie Kievul, in perioada care va urma, arata analistul politic de la „22”.

La Bucuresti, presa analizeaza consecintele ruperii Uniunii Social-Liberale, anuntata ieri si urmata de retragerea reprezentantilor Partidului National Liberal din structurile guvernarii. Cei mai multi comentatori vad un risc important nu pentru liberali, care au parasit guvernul, ci pentru Partidul Social-Democrat, mai bine zis pentru liderul lui, Victor Ponta. Premierul ar fi impins PNL-ul afara din guvern - o veste buna pentru marele public spargerea acelei „majoritati toxice, de 70% cu potential abuziv”, arata Dan Tapalaga pe site-ul Hotnews.

In „Evenimentul zilei”, Ovidiu Albu dezvolta in jurul unei comparatii: prin ruperea USL, Victor Ponta isi asuma riscul pe care si l-a asumat PSD-ul si in 1996 si in 2004: aroganta la guvernare, in an electoral. In turul al doilea al alegerilor prezidentiale, care vor avea loc in noiembrie, nu este exclusa coalizarea tuturor voturilor anti-PSD si o victorie a candidatului opozitiei. Iar daca pierde prezidentialele, soarta lui Victor Ponta la varful politicii si la conducerea propriului partid va fi cea a predecesorilor sai, Ion Iliescu, Adrian Nastase si Mircea Geoana: iesirea din scena.
XS
SM
MD
LG