Linkuri accesibilitate

Experţii de la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei au ajuns la concluzia că aceste telefoane de încredere sînt doar de formă.



Pentru a încuraja cetăţenii să sesizeze autorităţile despre acte de corupţie Guvernul a obligat toate instituţiile statului să creeze linii fierbinţi anticorupţie, anul trecut fiind aprobat şi un regulament de funcţionare a acestora. Testând aceste telefoane de încredere experţii de la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei au ajuns la concluzia că ele nu sunt decât o formalitate.

Testând, inclusiv prin tehnica petiţionarului misterios, liniile anticorupţie ale tuturor ministerelor şi altor instituţii publice centrale, experţii de la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei au ajuns la concluzia că aceste telefoane de încredere sunt doar de formă. Gândite pentru a încuraja cetăţenii să semnalizeze acte de corupţie, care ulterior să fie examinate de organele de drept, aceste telefoane de încredere deocamdată nu-şi demonstrează eficienţa, spune expertul Radu Jigău:

„Testarea liniilor fierbinţi anticorupţie la ziua de azi au demonstrat un înalt grad de formalism a persoanelor care răspund la aceste linii. Ajutorul pe care îl oferă interlocutorilor este la fel unul formalist. În multe cazuri ei singuri nu cunosc care ar fi procedura, adică cum trebuie să acţioneze mai departe. Ceea ce considerăm că nu duce la eficienţă.”

Expertul a constatat că în jumătate din cele 20 de instituţii monitorizate liniile fierbinţi nu sunt gestionate de subdiviziuni specializate, cu persoane bine pregătite, apelurile fiind preluate, de cele mai dese ori, de secretarul din anticameră. Radu Jigău spune că de fiecare dată când a apelat, în calitate de petiţionar, la liniile fierbinţi ale acestor instituţii, cererea sa a rămas fără răspuns.

„De fiecare dată se încerca să evite răspunderea la întrebările care se acordau. Fie te invitau la minister pentru a discuta cu ministru, fie scrieţi o plângere şi noi o să vă dăm un răspuns, fie aşteptaţi un pic la telefon, dar auzi cum strigă la un coleg şi întreabă ce să facă. E o chestie care evident duce la neîncrederea populaţiei în aceste linii telefonice şi refuzul de a apela la aceste linii.”

Toate instituțiile publice centrale monitorizate au plasat pe propria pagina web numărul liniei fierbinţi anticorupţie, însă doar două – Serviciul Vamal şi Cadastrul - au făcut-o chiar pe pagina de start a site-ului. Pe când pe site-urile Ministerului Educaţiei, al Economiei şi cel de Externe trebuie să navighezi mult timp până găseşti numărului telefonului de încredere. Cât priveşte promovarea acestor linii fierbinţi toate instituţiile monitorizate sunt restanţiere, spune Radu Jigău:

„Autorităţile publice centrale nu ştiu din ce cauză evită să facă publicitate la aceste linii. Probabil că au careva frici că nu vor face faţă la solicitările cetăţenilor. Considerăm că aceste este unul din motivele înregistrării minime a apelurilor telefonice la liniile de încredere.”

Din cele 20 de instituţii monitorizate, anul trecut, doar şase – Ministerele Finanţelor, Justiţiei, Educaţiei, Apărării, cel de interne şi Serviciul Vamal au recepţionat apeluri în care cetăţenii au semnalat acte de corupţie. Radu Jigău spune însă că nici una din aceste instituţii nu a sesizat organele de drept referitor la pretinsele cazuri de corupţie.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG