Linkuri accesibilitate

Liliana Barbărșie în dialog cu un proeminent activist rus pentru drepturile omului.



Andrei Iurov este un proeminent activist rus pentru drepturile omului, care a monitorizat încălcarea acestor drepturi în cele trei luni de proteste în Ucraina și căruia fostele autorități de la Kiev i-au interzis la începutul lunii să mai viziteze țara. Iurov, care a făcut parte din fostul consiliu prezidențial de la Kremlin pentru drepturile omului spune că mediile rusești cele mai importante reflectă părtinitor tulburările de la Kiev, unde noile autorități, după fuga de săptămâna trecută președintelui pro-rus Victor Ianukovici, spun că vor să repună țara pe direcția integrării europene. Liliana Barbăroșie a discutat cu Andrei Iurov.

Europa Liberă: Cum sunt văzute evenimentele din Ucraina în Rusia, aşa cum apar ele la televizor, în alte surse media?

Andrei Iurov: „Spre fericirea mea, eu nu mă informez din TV-urile ruse, şi nici din alte media ruse, ci încerc să mă documentez din surse independente.

Am fost însă de câteva ori în Ucraina în aceste trei luni, până mi s-a interzis intrarea pe teritoriul Ucrainei pe 9 februarie, şi pot să spun următoarele: practic toată informaţia care este transmisă de televiziunile ruse este foarte departe de adevăr. Problema nu e că e politizată sau unilaterală. Ea pur si simplu este total neobiectivă. Şi mi se pare acest lucru foarte grav. Pentru că anume din acest motiv atât puterea, cât şi societatea rusă adoptă decizii total incorecte, iar consecinţele sunt foarte grave.

La început de decembrie, când am revenit din prima mea vizită în Ucraina aflată deja în proteste, mi-am rugat colegii din Comitetul pentru drepturile omului de pe lângă Preşedinţie să transmită acolo următorul mesaj: este nevoie urgent de a apela la mediile ruse, să informeze mult mai obiectiv referitor la situaţia din Ucraina. Pentru că informarea neobiectivă va duce la tragedii. Din păcate, am avut dreptate.”

Europa Liberă: La ce vă referiţi?

Andrei Iurov:
„Am avut dreptate, pentru că din punctul meu de vedere puterea rusă şi societatea civilă rusă iau decizii în baza unor informaţii total denaturate difuzate de mass-media.”

Europa Liberă: Se poate face ceva cu asta?

Andrei Iurov:
„Am încercat eu personal. Am organizat chiar o conferinţă de presă cu jurnalişti şi apărători ai drepturilor omului din Ucraina, pentru ca informaţia să fie echilibrată şi corectă.

Şi această comunicare s-a deosebit foarte puternic de ceea ce transmite mass-media ruse. De mai multe ori am încercat să transmit personal acest mesaj prin intermediul presei, dar din păcate eu nu am acces la instituţiile media federale ca să pot povesti ce am văzut cu ochii mei. Se poate face ceva cu asta, dar e foarte complicat. Deocamdată facem uz de pârghiile pe care le avem, dar ele sunt foarte puţine. ”

Europa Liberă: Vorbeaţi despre nişte consecinţe grave. Ce aţi avut în vedere?

Andrei Iurov:
„O bună parte din opinia publică rusă, nu toată, dar o mare parte e construită pe o percepţie greşită asupra realităţii. Pe un tablou greşit al lumii.

Şi această viziune greşită influenţează comportamentul oamenilor vizavi de putere, vizavi de evenimentele din Ucraina, vizavi de rudele lor din Ucraina. Deci, ei se raportează greşit la realitate. Asta am avut în vedere.

Iar când vorbesc de consecinţe tragice, am în vedere nu doar o ceartă ordinară între două conduceri de state, dar un conflict real între două popoare. Asta este o tragedie adevărată. Pentru că două popoare care sunt vecine trebuie să se înveţe să se respecte, să se ajute şi să se înţeleagă. Nu să-şi construiască relaţiile pe concepţii total greşite.”

Liliana Barbăroșie

Liliana Barbăroșie

Europa Liberă: O întrebare cu un răspuns parcă evident, dar totuşi o să vă întreb, pentru o mai bună înţelegere din partea ascultătorilor noştri: cum s-a ajuns din punctul Dvs. de vedere la această situaţie? Nu lucrează şi la acele televiziuni jurnalişti, nu au şi ei cod deontologic, nu judecă şi ei, nu văd ce se întâmplă…

Andrei Iurov:
„Sau e vorba despre o lipsă totală de viziune, pentru că ei zic că transmit ceea ce văd; înseamnă că văd prost, lucrează prost, lucrează neprofesionist. Sau, a două explicaţie e că ar fi vorba despre o comandă politică. Nu ştiu a cui, nu ştiu în ce scop, dar ştiu că e foarte periculoasă. Nu doar pentru Ucraina, dar şi pentru Federaţia Rusă. Deci, două explicaţii: sau neprofesionalism, aflat la graniţă cu prostia, sau comandă politică, la fel bazată pe o percepţie greşită a realităţilor. ”

Europa Liberă: Acum despre evenimentele din Ucraina am să vă întreb: spuneaţi că vă este îngrădit accesul la instituţiile publice de presă. Dacă aţi avea acest acces, ce aţi spune?

Andrei Iurov:
„N-am să mă refer la evenimentele de ultimă oră: sunt totuşi chestiuni ce ţin mai mult de politică.

Dar despre ceea ce s-a întâmplat până la ele, pot să spun că ne-am ciocnit cu încălcări în masă, brutale ale drepturilor omului. Anume aceste încălcări au şi indignat societatea ucraineană.

Evident, în orice situaţii de acest gen există oameni cu reflexe radicale. Asta se întâmplă peste tot în lume şi mereu în astfel de circumstanţe. Astfel de oamenii sunt în prim plan, sunt cei mai vizibili etc…

Dar dacă e să vorbim despre cea mai mare parte a populaţiei Ucrainei, apoi am văzut că cererea ei cea mai importantă era să i se facă dreptate, să existe echitate.

Andrei Iurov

Andrei Iurov

Nicidecum nu a fost vorba despre vreo rivalitate între două părţi de ţară, nici despre schimbarea cursului geopolitic, nici măcar despre integrarea europeană.

Probabil această integrare europeană este importantă pentru o parte din oameni, dar nu a fost factorul esenţial.

Factorul esenţial a fost că se proceda absolut inechitabil în raport cu oamenii. S-a început totul cu absolut neruşinata înăbuşire a protestului de pe Maidan pe 30 noiembrie. Oameni neînarmaţi au fost bătuţi cu o cruzime fără precedent. Acest lucru a produs indignare printre toţi: atât printre locuitorii din vestul Ucrainei, cât şi cei din est. Toţi erau indignaţi.

Şi aceasta a fost prima ruptură. Apoi, a doua izbucnire, cea din 19 ianuarie, a fost legată de adoptarea legilor din 16 ianuarie, legi care practic au anulat libertăţile fundamentale ale omului. Efectiv, s-a atentat la apartenenţa Ucrainei la valorile şi standardele europene, la apartenenţa la CE, ONU.

Acest lucru din nou a indignat milioane de oameni. Unii dintre ei au ieşit în stradă, alţii nu. Nu vreau să comentez reflexele radicale care au existat în acest moment, pentru că ele ţin mai mult de domeniul conflictologiei, politologiei, nu atât de drepturile omului.

Dar am văzut că, cel puţin în aceste două episoade, pe oameni îi indigna în mod prioritar încălcarea drepturilor fundamentale şi ei doreau restabilirea dreptăţii. Nu le era în cap restabilirea cursului geopolitic.”

Europa Liberă: În sfârşit, s-a vărsat sânge, mult sânge. Şi vă întreb ca pe un militant pentru drepturile omului: ce trebuie să se facă cu asta, ce trebuie să facă Ucraina ca să se afle ce s-a întâmplat cu adevărat şi să fie pedepsiţi vinovaţii?

Andrei Iurov:
„Eu, fireşte, nu am dreptul să dau sfaturi nimănui, dar dacă aş fi întrebat cum autorităţile ucrainene şi instituţiile internaţionale ar trebui să procedeze în această perioadă provizorie, eu aş spune următoarele: mai întâi să nu fie adoptată nici o normă nouă referitoare la drepturile omului, dar nici să nu fie abrogată vreuna veche, fără expertiza Comisie de la Veneţia. Nu trebuie atins acum acest domeniu, inclusiv segmentul referitor la minorităţile naţionale.”

Europa Liberă: Deci, credeţi că dacă erau aceste expertize, nu se întâmplau multe lucruri ?

Andrei Iurov:
„Fireşte. Nu ar fi fost nici legile din 16 ianuarie, nici unele legi controversate recente. Pentru că expertizele Comisiei de la Veneţia dau posibilitatea ca legile să fie bine chibzuite.

Asta nu înseamnă că Comisia de la Veneţia are mereu dreptate. Aceasta înseamnă doar că vor exista discuţii serioase pe subiecte delicate, că vor fi evaluate serios punctele pozitive şi cele negative.

Şi aceasta înseamnă că se vor asculta toate argumentele şi se va ajunge la o variantă optimală, fără să se meargă pe oportunitatea politică sau revoluţionară.

Cea mai importantă este în această situaţie supremaţia legii. Şi respectarea standardelor internaţionale, a drepturilor fundamentale.

Acum referitor la investigaţii. La 30 noiembrie a fost creat un grup internaţional care să monitorizeze situaţia drepturilor omului în Ucraina, grup din care fac şi eu parte şi cu care am fost în misiune de câteva ori în Ucraina.

Primul lucru pe care l-am cerut noi şi care, dacă era făcut, sunt ferm convins că lucrurile nu ar fi ajuns unde au ajuns, era să fie imediat investigat episodul din 30 noiembrie.

Acum deja trebuie investigate toate episoadele, începând cu 30 noiembrie şi sfârşind cu ultimele evenimente. Şi subliniez, e nevoie atât de o investigaţie naţională, cât şi de una internaţională.

A propos, comisia internaţională trebuie să lucreze în mod obligatoriu sub egida uneia din aşa organizaţii internaţionale cum e ONU, CE sau OSCE.

În nici un caz nu trebuie să fie o comisie din reprezentanţi ai unor state anume, pentru că în acest caz nu va fi tratată cu încredere.

Acum este foarte important să fie restabilită o minimă certitudine ca în Ucraina se respectă supremaţia legii, pentru că supremaţia legii în Ucraina acum lipseşte cu desăvârşire.

Un rol esenţial în acest derapaj l-a jucat fireşte fosta conducere, dar este foarte important ca noua putere să nu meargă pe acelaşi drum. Ca ea să meargă pe calea restabilirii supremaţiei legii, nu pe distrugerea ei definitivă.

La început de decembrie, aflat în Ucraina, Secretarul General al CE, Thorbjørn Jagland, a promis că va fi creată o comisie internaţională. Dacă ea funcţiona, s-ar putea să fi fost şi altă situaţia acum.

Eu nu ştiu de ce nu a fost creată, dar înţeleg că noi, cei care reprezentăm societatea internaţională, suntem cu toţii responsabili de faptul că finalul în Ucraina a fost sângeros.

Multe lucruri se puteau preîntâmpina dacă eram mai insistenţi şi puneam în acţiune toate mecanismele internaţionale existente.

Sper foarte mult că acum vor fi puse în funcţiunea ambele mecanisme: şi cel naţional, şi cel internaţional.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG