Linkuri accesibilitate

Mitropolitul Onufrie al Cernăuţiului şi Bucovinei”, născut în Cernăuţi, a fost numit Mitropolit al Ucrainei (Ziarul de gardă).



Două comentarii publicate în presa de astăzi se referă la sistemul de partide moldovenesc – un subiect de cercetare relevant într-un an electoral.

Unul dintre ele, din „Timpul.md”, îşi propune, sub semnătura lui Octavian Ţicu, o descriere a felului cum funcţionează partidele în democraţii avansate, pentru o mai bună înţelegere a hibelor pe care le au partidele moldoveneşti. Electoratul din R. Moldova are motive de a avea atitudini mai puţin pozitive faţă de partidele politice, şi asta din cauza legăturile slabe dintre partide şi grupurile sociale particulare, liniile ideologice confuze şi disponibilitatea partidelor politice de a combina agende diferite din raţionamente electorale. Toate au condus la formarea unei viziuni peiorative asupra clasei politice, ca nişte organe de antreprenori politici, care sunt ghidaţi şi motivaţi prioritar de lăcomia pentru putere decât pentru susţinerea unor anumite valori sau interese sociale. Acest fapt se reflectă și în indicii diferitor sondaje de opinie, care constată an de an un nivel scăzut al încrederii populației față de partidele politice, o situație în sine alarmantă deoarece compromite partidele în sine, le subminează credibilitatea și durabilitatea în peisajul politic, dar și poate compromite în sine credibilitatea ideilor pe care aceste partide le reprezintă.

Neajunsul de bază al sistemului moldovenesc de partide este instabilitatea politică, se arată pe de altă parte în studiul semnat de analistul Bogdan Ţârdea şi plasat în secţiunea de bloguri de pe „Ziarul Naţional”. Din cauza unui număr excesiv al partidelor politice, pentru a nimeri în structurile puterii, acestea promovează o politică a „suprapromisiunilor”. Ţinând cont de resursele limitate, aceste promisiuni sunt irealizabile, „supraîncarcă” sistemul politic şi, ca efect, trezesc frustrări în masă şi îngreunează procesul de con­struire a democraţiei. Această stare de lucruri poate evolua, se arată în analiză, atât înspre sistemul pluralismului moderat, cît şi spre consolidarea sistemului pluralismului extrem. Riscul cel mare constă în transformarea într-un sistem al partidului hegemon, în care un partid mare va tolera existenţa unor partide sateliţi, în măsură în care acestea se vor conforma anumitor reguli de joc.

Editorialistul Petru Bogatu arată în articolul său din „Ziarul Naţional” că „într-un fel, Euromaidanul s-a dovedit a fi o continuare a protestelor de la 7 aprilie 2009 din Chişinău care de asemenea au fost o formă de rezistenţă împotriva trecutului sovietic şi a pericolului unei noi rusificări a Republicii Moldova”. Potrivit dlui Bogatu, „acest fapt se constituie într-un avertisment pentru comunişti, dodoni, şelini, renaţi şi formuzali, putini, rogozini, pentru toţi cei care flutură zdreanţa imperială sovietică şi îndeamnă lumea să renunţe la Europa în favoarea munţilor Ural şi a stepelor Kazahstanului”.

Într-un interviu pentru „Adevărul” realizat de Virginia Dumitraş, Eugen Caras, şeful misiunii diplomatice a Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, menţionează între altele cu privire la referendumurile din Gagauz Yeri că „Bruxelles-ul cunoaşte că această acţiune a fost ilegală şi că nu are niciun temei sau vreun efect, dar nu a fost indiferent faţă de această situaţie”. „UE urmăreşte îndeaproape ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, pentru că ne consideră un partener important. Concluzia UE este că trebuie să comunicăm cu cetăţenii din Găgăuzia, să le explicăm că în acest proces de apropriere de UE nu există pericole, ci avantaje”, a mai spus diplomatul.

Articolul jurnalistului Ion Preaşcă din „Adevărul” este intitulat „Cum să laşi o bancă fără bani şi să scapi de pedeapsă”. Autorul se referă la situaţia în care „în ultimii 23 de ani, deşi au dispărut 18 bănci, doar un bancher-şef a ajuns la puşcărie pentru că a pus instituţia pe butuci”. „Felul cum se derulează anchetele arată că ar putea scăpa basma curată şi „eroii“ mai recenţi – foştii manageri de la Banca de Economii, Investprivatbank şi Universalbank”, consideră dl Preaşcă.

„Ziarul de gardă” relatează că „noul mitropolit al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei este vorbitor de limba română”. Publicaţia precizează că „Pe scaunul Mitropoliei din Kiev (Patriarhia Moscovei) a fost numit mitropolitul Onufrie al Cernăuţiului şi Bucovinei”. „Născut în Cernăuţi, ierarhul este vorbitor de limbă română. Patriarhul Kiril deja a întreţinut o convorbire telefonică cu nou-alesul întâistătător ucrainean, în care l-a asigurat de rugăciunile şi susţinerea sa”, se mai spune în articolul ce citează un comunicat al Patriarhiei BORU.
XS
SM
MD
LG