Linkuri accesibilitate

Parlamentul European condamnă „politizarea educației” în regiunea transnistreană



Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Relaţiile Chişinău-Tiraspol devin tot mai tensionate înaintea unei noi runde de negocieri în formatul 5+2. Parlamentul European condamnă „politizarea educației” în regiunea transnistreană. Până unde va merge Moscova ca să împiedice asocierea Moldovei la Uniunea Europeană? Şi… un raportor al Parlamentului european crede că Bruxellesul trebuie să-şi revizuiască relaţiile cu Rusia.

***

Europa Liberă: Săptămâna trecută a fost marcată de o nouă agravare a relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol. Miliţia transnistreană l-a reţinut pentru mai multe ore pe directorul liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ion Iovcev, împreună cu alţi doi angajaţi ai instituţiei. Miliţia le-a confiscat peste 100 de mii de lei, bani destinaţi salariilor profesorilor şi pentru întreţinerea instituţiei. Împreună cu ei au fost reţinuţi şi şase membri ai contingentului moldovenesc de pacificatori, prezenţi la faţa locului. Incidentul a avut loc lângă localitatea Parcani, situată în zona de securitate, şi a fost condamnat ferm de guvernul Republicii Moldova, care l-a calificat drept „o provocare premeditată, menită să tensioneze situaţia şi să submineze procesul de reglementare a conflictului transnistrean.” A fost şi principala temă de discuţie la ultima întâlnire, de vineri, între negociatorii-şefi ai părţilor în conflict, Nina Ștanski şi Eugen Carpov. Cu vicepremierul moldovean pentru reintegrare a stat de vorbă colega mea, Valentina Ursu:

Europa Liberă: Domnule vicepremier, bănuiesc că după toate incidentele şi provocările au fost discuţii destul de dificile, cele pe care le-aţi purtat cu aşa-zisa şefă a diplomaţiei de la Tiraspol Nina Ştanski.

Eugen Carpov

Eugen Carpov

Eugen Carpov: „Spre regret trebuie să constat că discuţiile într-adevăr devin mai dificile şi nu este întâmplător. Observăm că în afară de discuţiile pe care le purtăm noi partea transnistreană mai întreprinde şi acţiuni. Am fost martorii ultimelor evoluţii care s-au produs în raport cu reprezentanţii Liceului Lucian Blaga din Tiraspol şi pacificatorii din Chişinău. Acestea au fost principalele elemente pe care le-am discutat astăzi la Tiraspol la întâlnirea pe care am avut-o cu doamna Ştanski.”

Europa Liberă: Dar au fost discuţii fără anumite concluzii?

Eugen Carpov: „Până la urmă, concluzii au fost doar de ordin general. Cel puţin am convenit ca grupurile de lucru să continuă activitatea pentru ca să încerce să găsească soluţii de compromis, abordând subiect cu subiect legat de activitatea şcolilor. Cererea noastră a rămas neschimbată – să ne abţinem de la orice acţiuni cu caracter unilateral. Să nu acţionăm astfel ca să periclităm procesul de studii. Iar cu referinţă la subiectul care s-a produs alaltăieri, noi am insistat ca atât bunurile care aparţin statului şi valoarea salariilor, suma de bani care a fost confiscată, şi automobilul, ştampila instituţiei să fie restituite.”

Europa Liberă: Şi răspunsul autorităţilor de la Tiraspol care a fost?

Eugen Carpov: „Răspunsul autorităţilor de la Tiraspol este unul formal, care face referire la anumite prevederi din careva documente. Şi nu ţine cont de sensibilitatea subiectului şi aspectele sociale, umanitare care se referă la activitatea şcolilor respective. Este evident că profesorii, administraţia şcolii nu au nimic cu politica pe care încearcă să o promoveze structurile de le Tiraspol. Dar fiind punctul cel mai vulnerabil, aflaţi în afara zonei de securitate şi în afara limitelor practice pentru ca să fie protejaţi de instituţiile moldoveneşti sunt cea mai uşoară ţintă pentru a fi aplicate presiuni.”

Europa Liberă: Profesorii îşi vor ridica salariile, domnule Carpov?

Eugen Carpov: „Pentru ca profesorii să nu rămână fără salarii o să aibă grijă Ministerul Educaţiei şi instituţiile guvernamentale de la Chişinău. dar aceasta nu înseamnă că banii nu trebuie să fie restituiţi, pentru că sunt bani bugetari.”

Europa Liberă: După întrevederea pe care aţi avut-o cu doamna Ştanski, ea a declarat că Tiraspolul intenţionează să amâne prima rundă de negocieri în formatul 5+2 din acest an, care urmează să aibă loc la Viena, la finele acestei luni. Chiar să fie atât de categorică?

Eugen Carpov: „Noi am spus că ar fi cea mai proastă soluţie în situaţia pe care o parcurgem acum. Din punctul nostru de vedere unica soluţie pentru ca să găsim compromisuri pentru problemele cu care ne confruntăm este dialogul, negocierile, întrunirile, discuţiile pe care trebuie să le purtăm. 5+2 este un format care este menit să ajute atât Chişinăul, cât şi Tiraspolul să avansam, să obţinem progrese. Deci, amânarea rundei de 5+2 ar fi un act premeditat care să pericliteze în continuare dialogul dintre părţi.”

Europa Liberă: Tiraspolul a lăsat să se înţeleagă şi insistă ca mai întâi să fie soluţionate problemele de ordin economic dintre cele două părţi, Chişinău şi Tiraspol, şi după aceasta să se discute despre alte subiecte. Nu a întârziat şi replica dvs. spunând că aspectele de ordin economic ar trebui să le discute premierul Iurie Leancă cu liderul de la Tiraspol Evgheni Şevciuk. O dată a întrevederii încă nu a fost stabilită?

Eugen Carpov: „Da. Noi propunem să nu se admită condiţionări pentru ca această întâlnire să aibă loc. Orice întâlnire este o oportunitate şi o posibilitate reală pentru ca să găsim puncte de coincidenţă pentru interesele pe care le au părţile. Noi am reiterat, încă o dată, disponibilitatea prim ministrului Iurie Leancă să se întâlnească cu liderul Şevciuk într-o perioadă cât mai apropiată. Noi am menţionat şi problematica care vrem să o discutăm – situaţia din zona de securitate, situaţia cu şcolile moldoveneşti şi aspecte de cooperare economică. Sunt trei teme care dacă vom încerca să progresăm pe ele, atunci cu siguranţă vom ridica şi nivelul de încredere între Chişinău şi Tiraspol, şi situaţia cetăţenilor locuitori pe ambele maluri, în special, în zona de securitate se va îmbunătăţi.”

Europa Liberă: Intenţionaţi la mijlocul acestei luni să mai aveţi o discuţie cu doamna Ştanski?

Eugen Carpov: „Am convenit ca următoarea întâlnire să aibă loc aproximativ în 10 zile. Să avem o şedinţă comună împreună cu grupurile de lucru pentru economie. În cadrul acestei şedinţe să examinăm problematica legată de accizele, taxele, impozitele care există la Chişinău şi la Tiraspol pentru activitatea comercială.”

Europa Liberă: vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov, într-un interviu cu Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Parlamentul European de la Strasbourg a adoptat o rezoluţie în care condamnă, citez, „politizarea educației in regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova şi cere respectarea dreptului cetățenilor de limba română de a avea acces la educație în limba lor maternă”. După cum transmite corespondentul Europei Libere la Strasbourg, rezoluţia mai cere încetarea oricărei forme de presiune îndreptată către instituţiile de învăţământ în limba româna din regiunea transnistreană.

Condamnând, citez, „lipsa unei participări constructive a aşa numitelor autorităţi din regiunea transnistreană la negocierile în formatul 5+2, având drept rezultat un progres minimal al acestora”, documentul solicita Înaltului reprezentant al UE pentru politică externă, Catherine Ashton, să ridice problema educaţiei în limba română în cadrul următoarei runde de negocieri în formatul 5+2 programate a avea loc luna aceasta.

Şi, nu în ultimul rând, Parlamentul European solicită Federaţiei Ruse să aplice, citez, decizia CEDO „potrivit căreia Rusia a violat dreptul la educaţie în cazul şcolilor moldoveneşti cu predare în limba română din regiunea transnistreană, subliniind că prezenta trupelor ruseşti în regiunea separatistă conduce la un climat care pune în pericol respectarea drepturilor omului.”

Comisiei Europene i se cere „să grăbească procedurile pentru aplicarea Acordului de Asociere Uniunea Europeană - Republica Moldova, iar statelor membre şi Consiliului Uniunii Europene să adopte, până în vară, Acordul privind liberalizarea vizelor”, am citat.

Pe fondul tensiunilor cu Rusia şi al frământărilor din Ucraina, Uniunea Europeana priveşte cu atenţie întreaga zonă de la periferia sa estică. Referendumul din Găgăuzia şi hărţuirea profesorilor de la Liceul Lucian Blaga din Tiraspol au fost, cum spuneam, menţionate în rezoluţia Parlamentului European, reunit la Strasbourg, în timp ce la Bruxelles se pregăteşte o strategie post-Vilnius pentru tarile din Parteneriatul Estic. Într-un interviu realizat de corespondenta Europei Libere la Strasbourg, Iolanda Bădiliţă, europarlamentarul britanic Graham Watson, raportor în dosarul acordului de asociere a Moldovei la Uniunea Europeană, spune că o nouă strategie a relaţiilor UE cu Rusia ar trebui să fie sarcina principala a noii Comisii Europene rezultată după alegerile europene din acest an.

Europa Liberă: Dle Watson, în Găgăuzia 98% din participanții la un referendum au spus că mai degrabă ar vrea o apropiere de Uniunea Vamală propusă de Rusia. Va schimba un astfel de rezultat strategia UE in raport cu Republica Moldova ?

Graham Watson

Graham Watson

Graham Watson: „Strategia UE față de Moldova se referă la țară ca un tot, in care regiunile Transnistria și Găgăuzia sunt părți ale Moldovei. Credem că aceste regiuni ar trebui sa respecte constituția Moldovei, iar noi vom continua sa lucrăm cu țara in ansamblu. Desigur, regretam ca atația oameni s-au exprimat in favoarea Uniuni Vamale. Recunoaștem puterea extraordinara pe care o are Rusia in ceea ce privește oferta economică și, în consecință, trebuie sa performăm mai bine.”

Europa Liberă: În cadrul aceluiași referendum 97% dintre participanți s-au declarat împotriva unei intregrări europene. Cu aceste rezultate se poate spune ca eforturile UE si Moldovei pe calea integrării nu au nici un fel de succes ? Dacă analizăm ce înseamnă în cifre această apropiere de UE vedem că în perioada 2011-2014 susținerea financiară a UE pentru Moldova s-a ridicat la 270 milioane de euro si la acestea trebuie adăugate și cele 28 de milioane de euro care au venit în 2012. De ce aleg moldovenii din Găgăuzia Rusia când fondurile europene pentru Moldova sunt la acest nivel ?

Graham Watson: „Ce-i drept, rezultatul referendumului din Găgăuzia nu ajuta relatiile dintre UE si Moldova. Dar cred că sustinerea financiară enormă pe care UE o oferă Moldovei ar fi trebuit măcar sa convingă lumea de bunele noastre intenții. Dar UE nu va intra într-un război al ofertelor cu Rusia. Daca Moldova dorește să urmeze calea europeană atunci va trebui să voteze pentru aceasta. Suntem o democrație, și nu vom accepta nici o țară ca membru dacă populația acestei țări nu dorește să intre în UE. Așa că este treaba politicienilor din Moldova să îi convingă pe oameni. Guvernul de la Chisinau a spus foarte clar ca autoritatile din Gagauzia nu au avut drepul constitutional sa organizeze referendumul. Nu suntem naivi. Știm ca Rusia încearcă sa cumpărere parți din Moldova pentru a stopa procesul de integrare europeană. Noi încercăm sa le oferim cetățenilor moldoveni o viata de libertate si prosperitate, pe care rusii, ca sa fim sinceri, nu o oferă.”

Europa Liberă: Parlamentul European a adoptat o rezolutie despre situatia din Transnistria, si pe langa chestiunea invatamantului in limba materna in aceasta regiune separatista, documentul cere gasirea unui nou format de negociere in lipsa rezultatelor formatului 5 plus 2. Am auzit membri ai PE avansând un termen limita de un an pentru gasirea unui nou format.

Graham Watson: „Este normal ca membrii Parlamentului European sa fie frustrați pentru lipsa de progres in negocierile in formatul 5 plus 2. Au fost perioade cand parea ca se fac progrese rapide și altele cand s-a făcut foarte putin. Insa la o analiză atentă s-a observat că nu s-a făcut progres in sensul apropierii de UE. De aceea am dori ca diplomații noștri să vină cu idei noi cu privire la situația din Transnistria. Si cand e vorba de școlile cu predare in grafie latina suntem deosebit de ingrijorati impreuna cu OSCE cu privire la felul in care asa numitele autoritati de la Tiraspol actioneaza pentru ca functionarea acestor scoli sa fie foarte dificila. Am dori ca aceste chestiuni sa fie discutate la Consiliul pentru afaceri externe al UE. Nu suntem pregatiti sa lasam ca Moldova sa fie divizata, jumatate sa mearga catre Rusia si jumatate catre UE, exact cum nu suntem pregatiti sa vedem ca acelasi lucru se intampla cu Ucraina. Credem ca cel mai bine pentru cetatenii acestor tari este sa se apropie de UE.”

Europa Liberă : Politicieni din Ucraina au avertizat ca in Ucraina se poate ajunge la situatia Moldovei cu Transnistria.

Graham Watson: „Cred trebuie sa regândim relatia cu Rusia. Faptul ca summitul UE-Rusia a fost scurtat, ceea ce se intampla in Moldova si Ucraina, unde ne este din ce in ce mai dificil sa le oferim cetatenilor acestor tari oferta noastra pentru o viata mai buna, ne face sa ne punem problema ca dupa alegerile europene, noua Comisie Europeana si noul Inalt reprezentant pentru politica externa si de securitate, vor trebui sa regandeasca relatiile dintre Bruxelles si Moscova.”

Europa Liberă: opinia europarlamentarului britanic Graham Watson, consemnată de Iolanda Bădiliţă.

***

Europa Liberă: Istoricul Anatol Ţăranu se numără printre analiştii de la Chişinău care cred că Federaţia Rusă va face uz anul acesta de o serie de pârghii pe care le-ar avea în Republica Moldova pentru a o împiedica să semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Într-un interviu cu Liliana Barbăroşie, Anatol Ţăranu care conduce institutul de analiză şi consultanţă „Politicon”, a spus că unele pârghii ar fi fost deja activate.

Anatol Ţăranu

Anatol Ţăranu

Anatol Ţăranu: „Politicile ruse îndreptate împotriva integrării europene a Republicii Moldova deja se fac resimţite. Referendumul care recent a avut loc în Găgăuzia de fapt este un element al acestor politici pe care le promovează Moscova în Republica Moldova. Este evident că acest referendum nu ar fi avut această amploare şi nu ar fi fost cu atâta insistenţă promovat de către politicienii din Comrat dacă nu ar fi existat influenţe din exteriorul ţării.

În plus la toate, Federaţia Rusă continuă să folosească ceea ce mulţi experţi din Republica Moldova numesc „coloana a cincea” pentru a-şi promova aici interesele sale. În Republica Moldova, Rusia are încă o pârghie extrem de eficientă pentru a influenţa politicile Chişinăului. Este vorba despre Transnistria. Această pârghie întotdeauna este activizată în momentul când Rusia are nevoie să efectueze presiuni asupra Republicii Moldova.

Din păcate, suntem nevoiţi să prognozăm o posibilă înrăutăţire sau chiar o tensionare a situaţiei în Transnistria. Unii experţi de la Chişinău nu exclud chiar şi provocări militare, ciocniri militare în zona de conflict în caz dacă Federaţia Rusă va decide să meargă pe scenarii radicale în ceea ce priveşte oprirea parcursului european al Republicii Moldova. Din păcate, nici această variantă nu este exclusă.

Dacă mai adăugăm la toate aceste elemente embargoul economic, dar şi posibilitatea ca Rusia să umble la legislaţia migraţionistă şi să încerce să expulzeze din Rusia o parte bună din gastarbaiterii moldoveni, atunci vedem o adevărată suită de pârghii pe care le activează Rusia în raport cu Republica Moldova.”

Europa Liberă: De exemplu, în ultimatul pe care acum o lună l-a pus securitatea transnistreană pentru retragerea poliţiştilor din Bender, Tighina, unii văd semne că tocmai parcă s-ar pregăti un fel de provocare militară. Împărtăşiţi acelaşi punct de vedere sau încă e devreme să judecăm?

Anatol Ţăranu: „În cazul nostru este mai bine să facem nişte aprecieri poate puţin exagerate, dar cu gândul de a încerca să stăvilim o posibilă evoluţie a evenimentelor pe această direcţie. Să ne aducem aminte că în iunie 1992, atunci când se prefigura o anumită destindere în conflictul transnistrean, anume în Bender a fost operată acea provocare care a dus la o escaladare fără precedent a operaţiunilor militare în cadrul conflictului transnistrean. în ultimă instanţă anume această provocare din Bender a făcut ca procesul de reglementare politică în Transnistria să devină aproape că ireversibil. În acest sens trebuie să admitem cu o doză mare de probabilitate că posibilitatea de reîncepere, dacă nu a ostilităţilor militare, cel puţin a unor ciocniri militare în Transnistria este o realitate.”

Europa Liberă: Prudenţa, în acest sens, a autorităţilor de la Chişinău e judicioasă sau ele ar trebui să fie mai tranşante şi să spună lucrurilor pe nume? Doar preşedintele Timofti a vorbit despre aceste provocări şi posibile înrăutăţiri care s-ar putea aştepta, atunci când l-a întâlnit la Chişinău pe secretarul de stat american John Kerry. În rest, autorităţile, politicienii, vorbesc despre un parteneriat strategic, despre interesul lor de a avea relaţii bune cu Rusia, embargoul nu e embargou ci probleme tehnice etc.

Anatol Ţăranu: „Cred că Chişinăul a învăţat nişte lecţii în aceşti ani. La Chişinău există o anumită divizare a muncii. Cea mai grea parte a problemei – informarea opiniei publice internaţionale despre ceea ce se întâmplă în conflictul transnistrean – şi-a luat-o asupra sa preşedinţia. În ceea ce priveşte Guvernul trebuie să ţinem cont de faptul că Executivul răspunde nemijlocit pentru viaţa cotidiană a ţării.

Posibilităţile Guvernului de a apela în termeni duri în ceea ce priveşte conflictul transnistrean sunt într-un fel restricţionate anume de încercările de a nu tensiona relaţia cu Federaţia Rusă şi de a nu provoca o înrăutăţire considerabilă a acestor relaţii, ceea ce ar putea nemijlocit să influenţeze viaţa de zi cu zi a oamenilor. Pe de o parte, Guvernul este nevoit să facă tot posibilul ca să nu se înregistreze pierderi economice în relaţia cu Federaţia Rusă. Oficialităţile de la Chişinău trebuie să informeze opinia publică internaţională despre pericolele existente aici. Deci avem o anumită divizare a muncii şi cred că o asemenea abordare este judicioasă.”

Europa Liberă: Opinia istoricului şi analistului politic Anatol Ţăranu, fost ambasador al Moldovei la Moscova şi ex-negociator în chestiunea transnistreană.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG