Linkuri accesibilitate

Iulia Motoc: „Dacă CEDO va constata o concordanță de 100 % între Legea restituirii proprietăților și reglementarile CEDO, cererile de restituire vor fi considerate inadmisibile”.



Zilele acestea se asteapta ca CEDO sa emita o decizie care ar putea fi ultimul drum al marelui dosar al restituirilor proprietatilor confiscate in timpul regimului comunist din România. Decizia ar putea fi o deziluzie uriasa pentru mii de cetateni, caci in cazul in care CEDO va constata ca Legea restituirii proprietatilor adoptata anul trecut de guvernul român corespunde cu standardele CEDO, multe cereri vor fi automat declarate inadmisibile. Protocolul 14 si, de la inceputul acestui an, modificarea articolului 47 al Conventiei, sunt cateva dintre deciziile luate de CEDO intr-o campanie care are drept tinta instituirea unei proceduri de selectie radicala a plangerilor, cu consecinte dramatice asupra acelora care isi pun sperante ca la Strasbourg li se vor repara nedreptatile din tara. Numarul acestora va descreste intr-un ritm dramatic spune intr-un interviu cu Iolanda Badilita, judecatoarea româna la CEDO, Iulia Motoc.

Europa Liberă: Doamna Motoc, marile teme ale Curtii Europene in 2014 sunt circumscrise ideii de reforma incepute la conferinta de la Interlaaken. Ideea principala ar fi reducerea numarului de cazuri care ajung sa fie judecate de instanta europeana.

Iulia Motoc:
„Este adevarat, Protocolul 14 la Conventia pentru apararea drepturilor omului a determinat o reducere substantiala a cazurilor prin filtrajul unui singur judecator si comitetul de trei judecatori, care contribuie la selectia cazurilor.”

Europa Liberă: De ce este atat de important pentru CEDO sa reduca numarul de cazuri, cand tocmai de aceea a devenit Curtea atat de populara, acordand oricarui cetatean, indiferent de pregatirea juridica sau de finantele de care dispune, sansa sa isi caute dreptatea intr-o institutie supra-statala, atunci cand a considerat ca in tara sa de origine drepturile ii sunt incalcate. Ce se intampla acum suna a restrictionare…

Iulia Motoc:
„Poate suna a restrictionare, dar este vorba de celeritate. Or, CEDO nu poate sa ajunga intr-o situatie in care sanctioneaza statele pentru ca nu solutioneaza cazurile cu celeritate, in timp ce procesele de pe rolul sau dureaza 5-6 ani de zile. Aceasta a fost situatia care s-a creat dupa anii '90, dupa ce statele din Europa Centrala si de Est au accesat Conventia pentru apararea drepturilor omului si cand numarul cererilor a explodat. Efectele s-au vazut, pentru ca CEDO a contribuit foarte mult la democratizarea acestor tari, insa pe de alta parte, s-a ajuns in situatia in care solutionarea cazurilor s-a intins si pe 5-6 ani.

Intentia nu este aceea de a nu permite accesul cetatenilor la CEDO, ci aceea ca acele cazuri semnificative si importante sa fie solutionate cu celeritate, iar cele in care nu se constatata o incalcare a semnificativa a drepturilor omului sau care nu sunt de competenta CEDO sa fie solutionate prin acest filtraj. Schimbarea articolului 47, intrata in vigoare la inceputul acestui an, este legata de modul in care cetateanul isi pregateste depunerea cererii la CEDO. Fundamentarea acesteia este ideea de celeritate, dar in acelasi timp aceasta schimbare presupune o pregatire juridica relativ serioasa a cetatenilor care vor sa depuna plangeri la CEDO.

Masura a fost controversata, caci pentru cetatenii statelor din Europa Centrala si de Est, care nu au aceleasi mijloace materiale ca cei ai tarilor occidentale, va fi dificil. Odata cu noile schimbari, cetatenii vor avea nevoie de asistenta juridica pentru a completa corespunzator cererile.”

Europa Liberă: Formularul pentru cerere trebuie acum depus complet. CEDO nu va mai comunica cu aplicantii, cum o facea pana acum, sa le spuna ca lipseste actul X sau Y de la dosar. Daca cererea va fi completa, dosarul va merge mai departe. Daca nu, va fi din start respins.

Iulia Motoc
:„Da. In plus, o alta masura importanta este dialogul judiciar. Aceasta inseamna ca instantele au posibilitatea sa intre intr-un dialog judiciar cu instantele CEDO. Potrivit Protocolului 16 la Conventie, cele mai inalte instante nationale pot adresa intrebari CEDO. Asa cum Protocolul 15 se refera la subsidiaritate, avem de-a face cu un mecanism in care se plaseaza judecarea incalcarii drepturilor omului la nivel national si este promovat dialogul acestor instante cu CEDO. Acest mecanism contribuie la infaptuirea unei justitii mai bune, caci este mult mai simplu pentru cetatean sa se adreseze instantei nationale decat sa se adreseze CEDO.

Din experienta mea de judecator al Curtii Constitutionale a Romaniei, pot spune ca atunci cand un cetatean vine in fata acestei instante, intotdeauna este intrebat despre cazul sau la un nivel apropiat de nivelul lui de cultura, pe cand vedem foarte bine ca aici nivelul este, poate, peste nivelul de cultura al unui autodidact. De aceea este mult mai adecvat cultural ca dosarele sa fie judecate in tara. Aceasta regula se completeaza cu principiul subsidiaritatii care vizeaza, intre altele, si felul cum se regleaza dialogul intre instantele nationale si CEDO.”

Europa Liberă: Cererea va trebui sa aiba si un scurt rezumat, astfel incat dosarul sa nu depaseasca 20 de pagini.

Iulia Motoc:
„Este de presupus ca unui cetatean fara pregatire juridica ii va fi foarte complicat sa depuna un dosar la CEDO. Pe de alta parte, nu trebuie subestimata capacitatea cetatenilor români de a fi autodidacti. Cand am fost judecator al Curtii Constitutionale a României am fost impresionata de modul in care se pregateau cetatenii, inclusiv de felul in care stapaneau deciziile curtilor internationale. Cred ca cetatenii români au aceasta mare capacitate de a fi autodidacti fara pregatire sau asistenta juridica. In alte state va fi mai greu.”

Europa Liberă: Tema majora in relatia României cu CEDO este marele dosar al restituirii confiscarii proprietatilor in regimul comunist. Se asteapta zilele acestea o decizie a CEDO, decizie care pune pe jar mii de romani.

Iulia Motoc:
„Dupa adoptarea deciziei pilot „Maria Atanasiu si altii”, au fost adoptate masuri legislative care au fost considerate constitutionale de Curtea Constitutionala a României. Acum CEDO este in faza in care dosarele pe acest subiect sunt inghetate, pana cand instanta europeana va adopta o decizie in care va aprecia modul in care statul român a reactionat la decizia pilot. Se va lua o astfel de decizie in curand, o decizie care sa aprecieze daca exista o concordanta intre ce s-a convenit intre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei si guvernul român. Cazurile de restituire a proprietatilor sunt cazuri care au ridicat mai putin chestiuni de drept, ci mai mult chestiuni de executare. Aceasta decizie ce se asteapta va da o alta orientare celor care s-au adresat deja Curtii.”

Europa Liberă: Si care ar putea fi pentru acesti oameni consecintele unei astfel de decizii?

Iulia Motoc:
„Judecatorii evita sa faca profetii. Insa daca CEDO va constata o concordanta de 100% intre legislatia româneasca in chestiunea proprietatilor confiscate si reglementarile CEDO, atunci celelalte cereri vor fi considerate inadmisibile, avandu-se in vedere precedentul reprezentat de cazul pilot Bronjowski si Wolfgenberg vs. Polonia. Nici in acest caz situatia nu s-a rezolvat intr-o etapa. Au fost necesare masuri succesive pe care statul polonez a trebuit sa le ia pentru a exista o concordanta intre cauza pilot si CEDO.”
XS
SM
MD
LG