Linkuri accesibilitate

Un reportaj de Valentina Ursu la Strășeni.



Pe parcursul istoriei, Moldova a fost supusă influențelor și din Est, și din Vest. Iar în prezent continuă să se confrunte cu astfel de dileme care influențează situația din interiorul țării. Atmosfera în care se află această alegere nu e una dintre cele mai plăcute. Scindarea societății pe falia Răsărit-Occident face statul vulnerabil.

În această săptămână, coaliția proeuropeană a decis să desfășoare o campanie amplă privind informarea cetățenilor despre beneficiile apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. În același timp, partidele de la guvernare s-au asigurat că toți membrii coaliției susțin cursul european. Ce știe simplul cetățean despre Uniunea Europeană și cum vede el viitorul Moldovei – am căutat să aflu de la mai mulți trecători întâlniți în orașul Strășeni.

– „Ţăranii noştri înţeleg o viaţă mai uşoară, mai liberă, cuvântul liber spus mai mult şi nu sărăcie.”

Europa Liberă: Vin europenii să diminueze sărăcia?

– „Sigur că nu. Toată bogăţia o vom face noi singurei.”

Europa Liberă: De ce aceste aspiraţii că Moldova trebuie să ajungă în Uniunea Europeană?

– „Nu ştiu cum să vă răspund.”

Europa Liberă: Spune lumea că Moldova trebuie să fie cu Rusia, că Moldova trebuie să fiu cu Occidentul.

– „Se aude ceva, când stai de vorbă, că este mai bine cu Rusia. Altul spune părerea lui că e mai bine cu Europa.”

– „Alţii spun că fost mai bine cu comuniştii, cei mai bătrâni. Noi, cei mai tinerei, credem că e mai bine cu Europa.”

Europa Liberă: Ce înseamnă democraţie?

– „Libertate. Să nu ne spună cineva, să ne dicteze: fă aşa, dar nu cum vrei tu.”

Europa Liberă: Un stat democratic înseamnă un stat unde se respectă drepturile omului, un stat unde economia de piaţă îşi cunoaşte regulile sale, acolo unde prosperitatea îşi face loc, nu există corupţie, nu există manipulare, aceasta înseamnă.

– „Manipulare este. Corupţia tot se vede. Totuşi, vom lupta şi vom lupta.”

Europa Liberă: Spuneţi un politician care vă poate servi model.

– „Nu ştiu. Nu mă afund în politică şi nici nu am simpatie.”

Europa Liberă: Cum ar trebui un politician să cucerească simpatia cetăţeanului, încrederea din partea cetăţeanului?

– „În primul rând, ceea ce a spus trebuie să respecte. În rândurile oamenilor să iasă mai des.”

Europa Liberă: Parlamentul vă insuflă încredere? Deputaţii de acolo, din Legislativul de la Chişinău vă insuflă încredere?

– „Nu.”

Europa Liberă: În câţi ani Moldova ar putea să ajungă în UE?

– „Nici mentalitatea nu este cea europeană, nici cultura nu este europeană, cu toate că noi ne străduim să o cultivăm.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: Acest parcurs european al Moldovei este înţeles mai departe de Chişinău? Voi, reprezentanţii unei generaţii tinere, ce
credeţi despre această apropiere a Moldovei de UE sau apropierea Moldovei de o altă uniune, Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan?


– „Republica Moldova este o ţară care, sigur, nu poate să se dezvolte de sine stătător. Pentru că, în mare parte, depindem foarte mult de lucruri cum ar fi, de exemplu, lipsa gazelor naturale şi a altor bogăţii de care dispun alte state mai puternice. Dar totuşi un tratat cu Uniunea Europeană ar fi mai benefic, pentru că am fost mult timp de partea celor care, de facto, nu au făcut decât să-şi capete interese şi rezultate mai bune pentru ei, nu pentru noi.”

Europa Liberă: Cine sunt ei?

– „Păi, cine sunt? Ştim cu toţii sub care jug ne-am aflat, sub ciubota rusească. Îmi pare rău că mulţi tineri au plecat peste hotare. Noi, cei care am rămas aici nu ne rămâne decât să muncim. Sperăm la o schimbare mai bună. Totuşi, oamenii de credinţă curată se hrănesc mai mult din spiritual decât din material. Acum se duce o luptă între aceste două lucruri.”

Europa Liberă: O Moldovă europenizată, în viziunea voastră, ce înseamnă?

– „Este o democraţie bine pusă la punct. La noi democraţia este tratată nu ca atare. Se formează un haos pe baza democraţiei, se transformă democraţia într-un haos. Sperăm să fie o democraţie corectă absolut pentru toate păturile sociale, nu doar pentru cei care, ajunşi la putere, îşi rezolvă propriile probleme şi văd democraţia ca un factor pe care îl folosesc în favoarea intereselor personale, şi uită de electorat.”

Europa Liberă: Cum faci diferenţă între adevăr şi minciună?

– „Este foarte greu să faci diferenţă între adevăr şi minciună, pentru că avem foarte mulţi factori care ne influenţează. Trebuie să citim cât mai mult, să ascultăm cât mai multe surse de informare.”

– „Mi-a venit o idee, că nu poţi să-i dai democraţie unui om care nu are educaţie... El nu ştie ce să facă cu ea.”

Europa Liberă: O Moldovă modernizată, o Moldovă europenizată – cu acest mesaj vin politicienii în casele dumneavoastră. Cum percepeţi acest mesaj?

– „În primul rând, trebuie de schimbat mentalitatea oamenilor. Oamenii consideră că tot ce vrea să ne dea Europa este rău.”

Europa Liberă: Voi ce părere aveţi despre Uniunea Europeană şi despre acest parcurs european al Moldovei?

– „Dacă să vorbim despre Uniunea Europeană, noi ne bucurăm pentru că avem sprijinul lor şi vedem în
Trebuie şi noi să ne dăm străduinţa.
ei o lumină la capătul tunelului. Dar nu doar de aceasta este nevoie pentru a obţine, într-adevăr, un succes. Trebuie şi noi să ne dăm străduinţa, să ne implicăm în cât mai multe activităţi. Şi, dacă nu o să facem noi, cu mâna noastră, nu vom avea iniţiativă, nu cred că Uniunea Europeană va schimba prea multe în ţara noastră.”

Europa Liberă: Dar clasa politică ce trebuie să facă ca să modernizeze statul acesta?

– „În primul rând, trebuie să fie sinceră. Cu părere de rău, avem persoane care nu ar trebui să facă politică. Fiindcă ei nu au venit în politică cu un gând pentru acest neam frumos. Viitorul nostru de sine stătător, eu sincer să vă spun, nu-l văd.”

Europa Liberă: În jurul unei mese cu nemurele, subiectul acesta care ţine de vectorul politicii externe se discută?

– „Dacă e în jur cu nemurele, prea mult vin se bea, atunci când ne adunăm. Și nu discutăm întrebări care, într-adevăr, ar trebui să fie
discutate.”

Europa Liberă: Despre care uniune se discută mai mult? Despre Uniunea Europeană sau despre Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan?

– „Eu sunt pentru Uniunea Europeană. Dacă ne uităm spre Europa şi luăm statele europene, sunt cu mult mai civilizate şi mai culte. Dar, cu părere de rău, dacă mergem spre Rusia, sunt şi mai necăjiţi ca noi, aici în Moldova noastră.”

Europa Liberă: Cine luptă cu sărăcia, corupţia şi nedreptatea?

– „În primul rând, trebuie stârpite, cum stârpim loboda de pe lanurile de porumb. Tot aşa trebuie de stârpit şi corupţia, şi nedreptatea, fiindcă cel mai mult persistă în păturile de sus ale societăţii noastre.”

Europa Liberă: Ce înseamnă păturile de sus?

– „Parlamentul, toate instituţiile statului pe care le avem. De acolo se începe corupţia. Nu omul de la ţară a inventat corupţia. Nu omul de la ţară a inventat toate manipulările.”

Europa Liberă: Sunt moldovenii luptători?

– „Mai puțin.”

– „Trebuie să lupte.”

– „Fiecare trebuie să lupte.”

– „Dacă acasă sunt puse valorile, principiile corect în faţa copiilor, aşa şi mai departe ei vor răspândi lucrurile frumoase şi corecte.”

***

Despre nevoia unei campanii de informare privind integrarea europeană a Republicii Moldova și beneficiile ei am discutat mai pe îndelete cu bibliotecara de la Strășeni, Dora Caitaz.

Dora Caitaz: „Deseori ni se spun replici că noi ne alegem guvernanţii. Ar fi bine ca să fie o aşa lege – da, eu mi-am dat votul pentru un guvernant sau altul, el îşi ia nişte obligaţiuni și trebuie, la sfârşit de mandat, să răspundă pentru promisiuni în faţa alegătorului. Dar aşa, patru ani s-au scurs, şi-au luat geamantanele, au plecat şi au ocupat alte fotolii, poate încă şi mai călduţe pentru ei. Deci nu răspund, nu răspund în faţa mea, în faţa altui cetăţean care îşi dă votul pentru el ca să conducă ţara ş.a.m.d.”

Europa Liberă: V-a părut rău vreodată pentru votul pe care l-aţi dat?

Dora Caitaz:
„Da, mi-a părut rău.”

Europa Liberă: V-a dezamăgit politicianul, partidul?

Dora Caitaz:
„M-a dezamăgit politicianul. Pur şi simplu, este o dezamăgire în toţi. După aceasta, pierzi încrederea, poate, într-adevăr, într-un
om care vrea să facă ceva.”

Europa Liberă: După aceasta, un alt politician cum câştigă încrederea din partea dumneavoastră?

Dora Caitaz:
„Eu nu ştiu. Sunt mulţi oameni care cad în capcană: „A, vorbeşte, are să facă”. Dar, până la urmă, faptele rămân în umbră.
Vorbesc foarte frumos.”

Europa Liberă: Ce aţi vrea să vă promită?

Dora Caitaz: „Bunăstare, încredere. Pleacă lumea peste hotare. Am şi eu doi băieţi, feciorul cel mai mare este plecat în Anglia, cel mic vrea să plece şi el. Eu vreau copiii mei să rămână în această ţară, să facă lucruri frumoase, fiindcă feciorul mai mare este un muzician foarte bun. Ce salariu au la Filarmonica de Stat? 1.700 de lei. Are familie, are doi copii. Cum să se întreţină? Deci sunt nevoiţi să plece peste hotare nu după bani mulţi, pur şi simplu, situaţia îi impune. Este o durere şi pentru părinţi, şi pentru familie, şi pentru copii, şi chiar pentru toată societatea, căci, într-adevăr, rămânem fără nimic în această ţară.”

Europa Liberă: Dar cum vă explicaţi faptul că aici e greu să-ţi găseşti un loc de muncă după capacităţile pe care le ai, dar şi mai greu, un loc de muncă care te-ar remunera după merit?

Dora Caitaz:
„Păi, are un loc de muncă, dar nu este remunerat aşa cum trebuie. Ce să faci cu un salariu de 1.700 de lei?”

Europa Liberă: Ce salariu i-ar trebui unui moldovean?

Dora Caitaz:
„Minim 5.000 de lei.”

Europa Liberă: Dumneavoastră mai pendulaţi, când e vorba „Moldova încotro?”, „Moldova se zbate între Răsărit şi Occident” sau sunteţi hotărâtă că ţara trebuie să meargă pe care drum?

Dora Caitaz: „Personal am fost de trei ori în Italia. Am paşaport bulgar, eu sunt bulgăroaică. Sezonier am fost la muncă. Mai mult de trei luni eu nu rezistam. Pe mine mă atrăgea cuibul meu drag, colegele mele, serviciul meu. Dar vreau să spun că ceea ce am văzut acolo, cum este cultura oamenilor, cum este atitudinea faţă de oameni, eu aş vrea ca şi la noi în ţară să fie aşa ceva. În Rusia nu am fost, dar a fost soţul şi a muncit la Moscova, este pedagog de profesie, dar tot am avut nişte probleme foarte serioase în familie şi a fost nevoit să plece la muncă peste hotare. Şi, după cum povesteşte el, în ce condiţii a muncit, condiţii foarte mizere, nu era plătit, era amăgit... Eu în Italia nu am văzut aşa ceva. Cât ţi-a promis, atât îţi plăteşte. Cultura, curăţenia, eu nu ştiu cum au fost educaţi aceşti oameni, dar nu vezi un muc de ţigară pe stradă, nu vezi o hârtie aruncată. Eu chiar special am măsurat cu paşii şi, la fiecare douăzeci de metri, stă o ladă de gunoi. Este frumos, civilizat acolo, în Italia, o curăţenie nemaipomenită şi, în genere, atitudinea faţă de oameni. Nu ştiu, poate prea puţin am stat şi prea puţin am înţeles, dar cât am stat mi-a plăcut.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, totuşi, cu multe ocazii, aud mai mult oftat din partea oamenilor. Mai puţin se implică, atunci când e vorba de actul decizional, pentru că o comunitate prosperă înseamnă şi implicarea cetăţeanului. De ce această mentalitate: aştept cineva să-mi dea; aştept cineva să-mi facă; există primăria care să-mi rezolve problemele, şcoala care să-mi înveţe copii etc.?

Dora Caitaz:
„Da, sunt foarte de acord cu aceste momente. Dar vreau să vă spun că oamenii sunt puţin dezamăgiţi. Și mie îmi pare că fiecare caută să-şi menţină locul acolo unde munceşte.”

Europa Liberă: Dar nu se amăgeşte şi pe el?

Dora Caitaz:
„Se amăgeşte şi pe el, dar îmi pare că alte ieşire nu are. Fiindcă, dacă numai încerci cumva să-i dai cuiva nişte replici, sunt foarte multe pârghii pentru a fi demis din funcţie, asuprit şi atunci îţi trebuie foarte multă sănătate, foarte multă energie să lupţi, până la sfârşit. Şi câteodată ai multă dreptate, dar nu poţi să o obţii, fiindcă omul care este la post are alte pârghii faţă de omul de rând.”

Europa Liberă: Este greu astăzi să faci diferenţă între minciună şi adevăr?

Dora Caitaz:
„Este greu. Fiindcă câteodată minciuna este atât de bine învelită, este atât de aurită, că îţi apare că aşa şi este, dar, până la urmă, te dezamăgeşti.”

Europa Liberă: Ce probleme prioritare ar trebui guvernarea să le rezolve, ca să recâştige încrederea din partea cetăţeanului? Pentru că o bună parte dintre instituţiile statului nu se bucură de încrederea omului simplu.

Dora Caitaz: „În primul rând, mai multă muncă, mai multe fapte să vedem noi.”

Europa Liberă: Bine, dar se luptă cu corupţia, se luptă cu sărăcia.

Dora Caitaz:
„Se luptă, dar puţin se simte. Totuna continuă corupţia, cumetrismul, legăturile. Se vorbeşte la televizor, la radio că cineva a fost prins, dar, până la urmă, iarăşi, îşi menţine postul, continuă mai departe să activeze, să conducă. Deci care e rezultatul? Unde e adevărul? Omul este dezamăgit. Pe de o parte, i se spune: „Da, a fost prins, i s-au arătat nişte lacune, nereguli în activitatea sa”. Dar, după aceasta, mai departe activează.”

Europa Liberă: Îl interesează pe om doar ceea ce se întâmplă în familia lui sau şi pe strada lui, şi în localitate, şi în ţară sau şi mai departe, peste hotarele Republicii Moldova? De exemplu, ce se întâmplă în Ucraina. Se discută despre evenimentele de acolo?

Dora Caitaz:
„Pe mine personal mă interesează tot ce se întâmplă.”

Europa Liberă: Şi ce credeţi despre ceea ce se întâmplă în Ucraina?

Dora Caitaz:
„Eu învinuiesc şi o parte, şi alta. Dacă se face un aşa dezastru, dacă lumea este atât de nemulţumită, chiar dacă este dirijată de cineva, cedaţi puţin, ca să nu fie jertfe. De ce vă ţineţi cu ambele mâini de acea putere? Cedaţi şi veți vedea ce va fi mai departe. Dar să fie tari şi mari, şi unii şi alţii, şi să moară oameni nevinovaţi, chiar aceeaşi miliţieni care apără ordinea publică, ei tot sunt copiii cuiva şi nu sunt vinovaţi, nu sunt implicaţi în politică. Politicienii stau într-o parte. Dar cine suferă? Omul de rând. Omul de rând suferă.”

Europa Liberă: Ceea ce se întâmplă în Ucraina trebuie să îngrijoreze puterea de la Chişinău, oamenii din Moldova?

Dora Caitaz:
„Noi chiar am discutat cu o colegă, colega îmi spune: „Ştii, mă îngrijorează nu numai situaţia din Ucraina. Mă tem să nu se întâmple aşa ceva şi în Rusia, să nu ne molipsim şi noi de acest avânt, fiindcă va fi război civil pe o suprafaţă mai extinsă”. Şi atunci nu este bine.”

Europa Liberă: Cunoaşteţi ce s-a schimbat aici, în localitatea dumneavoastră, de pe urma beneficiilor, avantajelor venite din partea Uniunii Europene?

Dora Caitaz: „Sincer să spun, nu prea. Poate încă este prea devreme, poate sunt abia primii paşi. După cum ni se promite, Uniunea Europeană va deschide pieţe de desfacere, colaborare, atunci poate vom simţi. Dar până ce – salarii mici, pensii mici. Eu sunt pensionară, sunt nevoită să muncesc, fiindcă am o pensie de opt sute optzeci de lei cu treizeci şi nouă de ani munciţi, am muncit în umiditate, în frig şi am o pensie atât de mizeră. Este un dezechilibru între salarii foarte mare. De trei ori să fie majorat salariul judecătorului? Chiar un judecător a vorbit: „Ni s-a mărit salariul fiindcă noi avem atâtea nopţi nedormite, ne gândim cum să procedăm într-un caz şi altul”. Dar, oare, medicii puţine nopţi nedormite au? Dar profesorii, care îşi fac griji pentru ca elevii să susţină BAC-ul? Dar noi suntem bibliotecari, ne ducem la şcoală, vedem în ce condiţii un profesor trebuie, în timp de patruzeci şi cinci de minute, să le dea nişte cunoştinţe elevilor, fiindcă rezultatele elevilor sunt şi rezultatele profesorilor. Nu ştiu cum, dar îmi pare că, dacă un politician ajunge la un post de conducere şi este de profesie judecător, el caută să-şi ţină sub aripă profesia dată. Chiar şi un bibliotecar, avem întotdeauna o responsabilitate, muncim şi noi de dimineaţă până seara. Dar cineva primeşte douăzeci de mii, dar cineva opt sute de lei.”

Europa Liberă: În viziunea dumneavoastră, câţi ani i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă la nivelul acestor state care au format Comunitatea Europeană?

Dora Caitaz:
„Eu aş vrea să ajung, dar nu ştiu, cu toată că nu mă simt îmbătrânită, dar nu ştiu dacă aş putea să ajung să îmi văd şi eu copiii mei, nepoţii să trăiască în aşa ţară, în aşa societate ca în Italia. Când îi spuneam stăpânei mele: „Doamnă, eu cunosc cinci limbi”, ea mă întrebă: „Ce cauţi tu aici la noi?”. Păi, ce caut, fiindcă iată ce salariu am eu. Poate salariul mi-ar ajunge pentru nişte chestiuni mai mărunte, dar ştiţi, ca fiecare părinte, vrea să facă o nuntă la un copil, vrea nişte studii să dea la un copil. Pentru aceasta mie leafa de bibliotecar nu-mi ajunge. Fiindcă fericirea mea este şi atunci când simt că şi copiii mei se simt bine. Eu pentru aceasta trăiesc.”

***

Nu integrare europeană, pur și simplu, ci integrare europeană ca un instrument pentru îmbunătățirea condițiilor de trai. Aceasta i-ar feri pe moldoveni de ratarea perspectivelor de modernizare a țării. Este opinia profesoarei de la Liceul Mihai Viteazul din Strășeni, Parascovia Stăvilă. Dar, așa cum observă ea, lipsa unei coeziuni se face prezentă în societate.

Parascovia Stăvilă: „În primul rând, ne lipseşte unitatea noastră a intelectualilor. Cât noi, intelectualii nu vom şti să scoatem valorile în evidenţă, atâta timp o să trăim cum trăim astăzi. De ce noi nu am căuta, iată, prin intermediul emisiunii dumneavoastră, să găsim acele persoane şi să nu mai votăm listele? Haideţi să ne debarasăm de listele acestea.”

Europa Liberă: Vreţi votul uninominal?

Parascovia Stăvilă:
„Da. Toată viaţa am suferit foarte mult că am acceptat partidele care nu mă aranjau după concepţie, după program, promit oamenilor şi apoi nu mai ies să se întâlnească cu ei. În tumultul acesta de partide pe care îl avem noi acuma în Republica Moldova, când vine campania electorală, desigur, parcă ni se pare, aşa, că cineva ne-a convins şi considerăm că acela este un partid care ar fi, într-o măsură anumită, de partea poporului. Dar, în realitate, după ce am aruncat buletinul de vot, atunci ne dăm seama că consecinţele cele mai dureroase le avem de tras după. Noi nu am ştiut. Eu, în calitatea mea de profesoară, şi atâta le vorbesc copiilor ce înseamnă cultura politică, ce înseamnă modul acesta de comportare. Și noi nu avem modele care ar putea să fie modele în Parlament. Cât e de bine atunci când se unesc oamenii nu să te aducă partidul, nu peste noapte, nici nu-l cunoşti cine este, dar îl vezi pe lista de partid.”

Europa Liberă: Aveţi o explicaţie de ce această pendulare a societăţii moldave între Est şi Vest? De ce o parte a populaţiei vrea cu Uniunea Europeană, altă parte a populaţiei vrea cu Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan?

Parascovia Stăvilă:
„E foarte greu la noi, în Republica Moldova, să se hotărască într-o direcţie. Ştiţi de ce? Fiindcă mai bine de şaptezeci de ani, noi am fost împreună cu Uniunea Sovietică. Lor le este bine aşa. Dacă vorbim despre ceea ce sunt... Mulţi conştientizează că, fără o schimbare în societate, nu putem merge înainte. Şi, iată, la cei cu schimbarea, se vede că cântarul este mai uşor. Dar generaţiile de la 1989 încoace vor conştientiza, în mare majoritate, că progresul, prosperitatea, traiul decent, sper eu, dacă voi mai apuca aceste zile, va fi anume în aceşti specialişti. Cei care au plecat ştiţi ce zic? La noi în Republica Moldova, din punct de vedere geografic, ospitalier, din punct de vedere al părinţilor, zic, ar rămânea acasă. Zic: „Ştiţi ce, doamnă profesoară, ne ducem vreo câţiva ani, dar oricum acasă vii. Când trecem frontiera, când întindem paşaportul, am trecut pe teritoriul Republicii Moldova, mă simt, într-adevăr, acasă.”

Europa Liberă: Dar de ce vă dau lacrimi?

Parascovia Stăvilă: „Îmi dau lacrimile fiindcă am şi eu copil care şase ani a învăţat la Facultatea de Medicină din Chişinău, e în Germania acuma. El tot aşa mi-a spus: „Mămică, mă duc pe o perioadă de timp. Oricum vin acasă”. Zice: „Cum am ajuns la frontieră, gata, ne simţim că suntem acasă. La români e mai uşor de trecut. Dar când ajungi la ai noştri şi când încep să-ţi caute nod că nu e aşa, nu e altfel.”

Europa Liberă: Dar acest regim liberalizat de vize încurajează moldovenii să plece peste hotare?

Parascovia Stăvilă:
„Eu nu sunt pentru plecare, pentru că rămâne republica depopulată. Dacă noi nu vom avea populaţie în Republica Moldova, atunci pentru cine mai trăim? Şi ne gândim noi, cei care nu mai suntem chiar atât de tineri, să zicem, suntem la o vârstă medie încă, plecarea peste hotare ne ameninţă, să nu păţim cum a fost în secolul XVII în Anglia, aceasta înseamnă că nimeni nu era în sat, dar ei îşi puneau voturile că i-au votat cineva. Să nu ajungem la aceasta. Şi sper, cu regimul acesta de vize, nu sunt pentru plecarea permanentă din ţară, dacă vor fi condiţii, de exemplu, să-şi continue studiile şi să se întoarcă înapoi. Sau să plece pe o anumită perioadă, acum sunt diferite proiecte, au făcut proiectele, să vină să le implementeze parţial şi acasă. Atunci va fi un stimulent pentru cei care rămân aici. Iată, uitaţi-vă, generaţia de copii care cresc acuma, ei tot aşteaptă. Noi avem copii foarte buni. Eu, când mă uit, noi avem nişte copii-bomboane, stau ca buretele şi aşteaptă ce va spune profesorul şi ei cred în profesor. Şi atunci, dacă cred în profesor, haideţi, doamnă Valentina, să-i îndreptăm şi să asculte guvernanţii noştri, când vor merge în campaniile electorale, că viitorul rezidă în ceea ce pregătim noi astăzi. Facem şi noi acuma carte, dar noi nu putem face perfect. De ce nu putem face perfect? Nu ne sunt create condiţii de a face carte.”

Europa Liberă: De aceasta pentru că profesorul poate fi găsit la coada vacii, cu sapa pe cota pe care o are şi de unde îşi mai aduce surplus în familie, ca să poată să-şi rezolve problemele?

Parascovia Stăvilă: „Da. Cu ce este stimulat astăzi un tânăr specialist? Cum sunt pregătiţi tinerii specialişti pentru a se încadra în muncă? Cine îi ajută? Chiar numai banul e la putere? Totul rezidă în puterea banului? Ai dat lucrarea, ai primit notă? Ai dat banul, ai primit notă? Nu se face aşa.”

Europa Liberă: Este adevărat că se cumpără totul cu bani în Moldova?

Parascovia Stăvilă:
„Cum să nu fie adevărat? Şi atâta timp cât nu vor conştientiza guvernanţii noştri că totul ce trebuie să fie făcut în Republica Moldova depinde de cel care este cu legea în mână. Câteodată, ştiţi, îţi dau lacrimile şi zici: „Măi, cât timp vor fi valorile în spate, iar nonvalorile în faţă?!”. Eu vorbesc de generaţia mea, vorbesc de profesia mea.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, ca şi profesor, puteţi să spuneţi reforme care se derulează cu succes în Republica Moldova şi dau rezultate care, într-un fel, să încurajeze cetăţeanul că lucrurile se schimbă în bine?

Parascovia Stăvilă:
„Ceea ce a încercat să facă Ministerul Educaţiei anul acesta, poate că nu trebuiau camerele de luat vederi, poate, eu zic că aceasta şi psihologic a acţionat. Dar ce a îndrăznit un om după făptură, cum era Ştefan cel Mare, nu era mare la făptură, dar la fapte, a îndrăznit şi acesta este succesul actualului ministru Maia Sandu, că a încercat să impună nişte reforme care demult trebuiau să fie ascultate, anume pentru stimularea învăţământului. S-a început, deja văd o etapă incipientă, în ceea ce priveşte atragerea specialiştilor la sate. Dacă vor crea infrastructura, în primul rând, la sate, dacă vor fi create, cât de cât, condiţii la sate, vor veni şi specialiştii.”

Europa Liberă: Dar evenimentele din Ucraina vă marchează în vreun fel?

Parascovia Stăvilă:
„Da. Şi foarte dureros. Fiindcă aici, într-adevăr, s-a dat dovadă, încă o dată, de lipsă de comunicare a guvernării cu simplul cetăţean. Atât guvernanţii, cât şi opoziţia au încălcat Constituţia ţării respective. Fiindcă Constituţia oricărui stat ne garantează dreptul la acţiuni politice paşnice, la libera întrunire paşnică. Dar atunci când sunt victime, deja este tentativa unui război civil. Eu aşa îl văd, ca istoric.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG