Linkuri accesibilitate

Masă rotundă organizată la Comrat de Asociatia pentru politică externă și IDIS Viitorul.



Joi, Universitatea de Stat din Comrat, Asociatia pentru politica externa si Institutul pentru Dezvoltare si Initiative Sociale Viitorul au organizat o masa rotunda, unde studentii, profesorii si alti cetateni din autonomia Gagauza au fost discututat despre beneficiile integrarii europene. La intalnire a participat si Henri Malosse, presedintele Comitetului Economic si Social European, care a tinut un discurs in fata tinerilor. Relatează Tamara Grejdeanu.


Pentru a înţelege ce foloase ar putea aduce integrarea europeană societăţii moldoveneşti, participanţii la discuţie au fost provocaţi la un exerciţiu de imaginaţie. Experţii le-au explicat tinerilor, că dacă Uniunea Europeană ar fi o clasă iar Moldova elevul restanţier, din moment ce este acceptat în clasă, are aceleaşi drepturi, este stimulat să persevereze şi nicidecum nu este lăsat în ultima bancă. Henri Molosse, Preşedintele Comitetului Economic şi Social European le-a spus tinerilor că ei nu trebuie să aleagă între Bruxelles şi Moscova ci să opteze pentru anumite valori, din vest sau est:

„Eu consider că întrebarea care era adresată la referendum nu era una bună, deoarece lucrurile nu trebuie prezentate ca o alegere între orientarea spre Uniunea Europeană şi orientarea spre Uniunea Vamală, Rusia – Belarus - Kazahstan. Este o alegere pe care oamenii trebuie să o facă, moldovenii, găgăuzii, spre valorile democraţiei, a statului de drept, lupta cu corupţia şi transparenţă. Acestea sunt şi valorile Uniunii Europene.”

Studenţii, care în mare parte aveau viziuni diferite de cea exprimată în majoritate la referendumul din 2 februarie, adică pro Uniunea Vamală, au găsit justificări pentru opţiunea părinţilor, a fraţilor ori surorilor.

Astfel, reticenţa lor faţă de Uniunea Europeană are la bază două motive. Considerându-se o comunitate conservatoare, găgăuzii nu sunt de acord cu egalitatea de drepturi şi şanse pe care o promovează europenii şi în plus nu sunt gata să aştepte ani de zile efectele reformelor. Tinerii spun că oamenii vor beneficii materiale imediate, aşa precum le pot obţine muncind în Rusia:

„Un om care trăieşte în Republica Moldova şi munceşte pentru a câştiga de-o pâine , nu prea este interesat ce va fi peste un an, el are nevoie de beneficii materiale acum. Eu cred că valorile europene au înaintat departe, în viitor şi noi, ţările din estul Europei nu putem ţine pasul cu aceste schimbări, societatea noastră are alte valori, noi suntem mai conservativi.”

„Noi atâţia ani am fost în Uniunea Sovietică şi de aceea noi avem altă mentalitate. Din acest motiv ne va fi foarte greu să ne adaptăm valorilor europene. Să vorbim chiar despre minorităţile sexuale, pe teritoriul Găgăuziei acesta este un subiect controversat. Iese că ei acum ne atrag cu valori materiale, dar eu aş vrea ca Moldova să poată dicta condiţiile.”

„Pentru a ajunge la un numitor comun, noi trebuie să fim bine informaţi. Trebuie să ascultăm ambele părţi, cu argumentele pro şi contra şi doar atunci vom putea şti sigur încotro trebuie să ne orientăm.”

Pentru că majoritatea găgăuzilor sunt vorbitori de limba rusă şi nu cunosc limba de stat, percepţia despre Uniunea Europeană şi-au creat-o urmărind ce spun jurnaliştii din Federaţia Rusă, remarcaţi deseori de experţi că fac propagandă antieuropeană.

Expertul Mihai Sircheli spune că lipsa de informaţie veridică, pe înţelesul populaţiei locale a stimulat formarea unor opinii eronate despre europeni. El crede că referendumul a fost o dovadă că autorităţile nu au o strategie de comunicare cu regiunile pe aspectele integrării europene, şi mai ales cu Găgăuzia:

„Este o slăbiciune care se manifestă prin faptul că nu există suficientă comunicare între Chişinău şi regiuni, iar acest lucru este la îndemâna unor state, care sunt interesate ca Moldova să nu se apropie de Uniunea Europeană. În opinia mea asta s-a întâmplat şi provocările au ajuns până la referendum, pe care oamenii l-au vrut.”

Experţii străini care au participat la întâlnirea de la Comrat, au ţinut să combată ideea eronata că Integrarea Europeană ar afecta suveranitatea Republicii Moldova, vociferată de tinerii găgăuzi. Ei au precizat că în comparaţie cu ţările membre care au drept de veto, cele din afară nu au decât să se supună cerinţelor.

De curând, lideri ai partidelor din Coaliţia Pro-Europeană au anunţat că vor lansa o campanie de informare despre beneficiile integrării europene în timpul căreia, deputaţi şi membri ai Guvernului vor merge să discute cu oamenii din provincie.
XS
SM
MD
LG