Linkuri accesibilitate

Evenimentele tragice din Ucraina: o ocazie de a învăța din greșelile altora (N. Negru/Ziarul Național)


Avocatul Veaceslav Ţurcan, preşedinte al reprezentanţei organizaţiei nonguvernamentale internaţionale „Human Rights Embassy” a fost deţinut şi deportat ilegal din Federaţia Rusă de către FSB (IPN).



Pentru cotidianul „Adevărul” şefa Serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ana Taban, a menţionat că zeci de cetăţeni moldoveni au cerut ajutorul Ambasadei Republicii Moldova în Ucraina pentru a părăsi Kievul, cuprins de violenţe. „La solicitarea misiunii diplomatice - se scrie în „Adevărul” -, Autogara Centrală din Kiev le-a pus la dispoziţie aseară un autobuz”, pe un traseu ce nu trece prin zone afectate de violenţe. Este posibil să fie repetată cursa şi astăzi, a precizat Ana Taban. Reprezentanta Ministerului de Externe a spus că, oficial, 15.000 de cetăţeni moldoveni pe teritoriul Ucrainei, dintre care 13.000 cu reşedinţă permanentă.

Avocatul moldovean Veaceslav Ţurcan, preşedinte al reprezentanţei organizaţiei nonguvernamentale internaţionale „Human Rights Embassy” (Ambasada Drepturilor Omului), anunţă că a fost deţinut şi deportat ilegal din Federaţia Rusă de către Serviciul Federal de Securitate (FSB), cu aplicarea interdicţiei de intrare pe teritoriul ţării pentru o perioadă de patru ani şi jumătate. Potrivit avocatului, citat de Agenţia de ştiri „IPN” (140220), grănicerii ruşi i-au luat paşaportul, i-au comunicat că are interdicţia FSB de intra pe teritoriul Rusiei până la 16 octombrie 2018, apoi l-au condus într-o cameră de detenţie din incinta aeroportului Domodedovo din Moscova, unde a fost deţinut în condiţii inumane şi degradante timp de mai bine 12 ore.

Deşi unele ziare ruseşti au anunţat că procesul de redobândire a cetăţeniei române de către cetăţenii Republicii Moldova a fost stopat pe o anumită perioadă, realitatea este alta, scrie „Jurnal de Chişinău”. Şi în prezent cetăţenii moldoveni depun zilnic zeci de dosare pentru a-şi redobândi cetăţenia română. Într-o declaraţie pentru „Jurnal de Chişinău”, responsabilul de relaţiile cu mass-media al Ambasadei României la Chişinău, George Scarlat, a comunicat că activitatea de primire a dosarelor de redobândire a cetăţeniei române se desfăşoară normal şi „nu au intervenit modificări în ceea ce priveşte condiţiile de depunere a solicitărilor de acest gen”.

Svetlana Panţa de la „Jurnal de Chişinău” observă că deşi până la începutul recensământului din acest an a mai rămas o lună şi câteva zile, Biroul Naţional de Statistică încă n-a identificat recenzorii. „Direcţiile pentru statistică din teritoriu sunt în procedura de identificare a recenzorilor. Criteriile de selectare sunt destul de dure: persoanele trebuie să aibă studii superioare sau medii de specialitate, trebuie să cunoască limba de stat şi limba rusă”, se justifică Ina Maslo, directorul adjunct al Biroului Naţional de Statistică. Funcţionara a declarat pentru „Jurnal de Chişinău” că bugetul estimativ pentru recensământul populaţiei este de 89 milioane de lei.

Reporterii de la săptămânalul „Timpul” au ajuns la concluzia că pentru anul 2014 cheltuielile bugetului de stat se estimează la suma de 28,085 mlrd. Lei, cu 18,9% mai mult decât cheltuielile aprobate pentru anul trecut şi, totodată, acesta este cel mai mare buget de stat din istoria R. Moldova. Cei mai mulţi bani din buget vor fi distribuiţi pentru asigurarea şi asistenţa socială, pe această direcţie statul va cheltui peste 5 mlrd. lei sau 17.8% din buget, fiind urmate de transferurile către centrele administrativ-teritoriale - 15,88%.

Ziarista Ala Coica de la „Timpul” constată în articolul „Ministerul Educaţiei ignoră drepturile minorităţilor naţionale” că cei circa 17 mii de elevi din UTA Găgăuzia, majoritatea de origine găgăuză, cât şi bulgarii ori ucrainenii, sunt nevoiţi să-şi facă studiile în limba altor minorităţi naţionale, adică în limba rusă. Datele arată că din cele peste 50 de instituţii şcolare existente în Găgăuzia, 99 la sută sunt şcoli cu predare în rusă, asta deşi procentul etnicilor ruşi este mic, în timp ce numărul elevilor găgăuzi variază în funcţie de instituţie- de la 99% la 69%.

Ziarul Naţional” a comparat, între altele, salariile şi pensiile pe care le primesc cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi cele din spaţiul CSI. Concluzia? Plăţile din comunitatea europeană le depăşesc de câteva ori pe cele achitate în ţările din Comunitatea Statelor Independente. Astfel, cea mai mare pensie medie din spațiul CSI este plătită în Rusia – 219 euro pe lună, iar un luxemburghez ajunge să primească și 3 500 de euro pensie pe lună. Salariul cel mai mare în CSI tot în Rusia este plătit – 626 de euro, iar în UE – 4 903 euro, în Danemarca.

Editorialistul Nicolae Negru de la „Ziarul Naţional” consideră că evenimentele tragice din Ucraina le oferă politicienilor moldoveni o ocazie, nefericită, să învețe din greșelile altora. Prima lecție, în opinia autorului, ar fi că spațiul de manevră a unui lider politic nu este nelimitat. Societatea nu e o mașină, pe care o întorci în orice direcție, după hatârul personal. Dacă patru ani ai spus că îndrepți țara spre Vest, nu poți să o întorci, dintr-odată, în direcția opusă. „Nu poți să le iei oamenilor, după bunul tău plac, ultima iluzie, pe care le-ai creat-o. Ei se revoltă, dacă se simt înșelați”, conchide dl Negru.
XS
SM
MD
LG