Linkuri accesibilitate

Rada Supremă a votat la Kiev o hotărâre care condamnă folosirea violenței de către forțele de securitate


Trimișii Uniunii Europene își intensifică eforturile diplomatice la Kiev.



Parlamentul ucrainean, Rada Supremă, a votat în această noapte la Kiev o hotărâre care condamnă folosirea violenței de către forțele de securitate împotriva protestatarilor și interzice poliției să utilizeze mai departe armele de foc.

Corespondenții Europei Libere relatează că la ședința Parlamentului s-au înregistrat 239 de deputați, mai mulți decât numărul minim de 226 pentru asigurarea cvorumului. Sunt deputați ai opoziției și deputați care au părăsit formațiunea puterii, Partidul Regiunilor.

Hotărârea pe care au votat-o mai interzice forțelor de securitate să împiedice deplasarea oamenilor prin țară, să instaleze puncte de control și bariere. Ea cere revenirea în cazărmi a tuturor militarilor trupelor de interne aflați pe străzile Kievului și eliberarea protestatarilor reținuți.

Nu este limpede ce efecte juridice produce hotărârea și nu se știe dacă va fi promulgată de președintele Victor Ianukovici.

Agenția AFP relatază că Ianukovici ar fi acceptat, între timp, la negocieri cu miniștrii de externe ai Germaniei, Franței și Poloniei să convoace alegeri anticipate anul acesta.

AFP îl citează cu acest anunț pe premierul polonez, Donald Tusk, care le-a vorbit jurnaliștilor la Varșovia. Tusk a spus că promisiunea a fost făcută de Ianukovici într-o schiță de acord de pace cu opoziția.

„Între alte lucruri, s-a convenit cu Ianukovici că există voință pentru alegeri anticipate anul acesta, atât alegeri prezidențiale, cât și parlamentare", a spus Tusk. În cuvintele lui, Ianukovici ar mai fi de acord să formeze un guvern al unității naționale în următoarele 10 zile și să modifice Constituția până la vară, pentru reducerea împuternicirilor prezidențiale.

Premierul polonez a mai declarat că liderii opoziției examinează schița de document. Dar el a atras atenția că „este greu să iei în serios aceste oferte, știindu-se ce preț are cuvântul președintelui Ianukovici". Criza de acum a fost cauzată de răzgândirea lui Ianukovici în noiembrie trecut să mai semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, alegând în schimb relații mai strânse cu Rusia.

Emisarii europeni au purtat astăzi convorbiri cu președintele ucrainean ore la rând. Au trimis un raport interimar la Bruxelles pe baza căruia colegii lor, ceilalți miniștri de externe din Uniunea Europeană au decis la o ședință de urgență să impună restricții de circulație și să înghețe conturile celor responsabili de violențele din Ucraina.

Ministrul italian de externe, Emma Bonino, a spus că restricțiile vor fi pregătite și aplicate în câteva ore. Ele urmează interdicțiilor de viză emise miercuri de Statele Unite pe numele a 20 de demnitari ucraineni.

De asemenea, miniștrii europeni de externe au impus un embargo la livrarea armelor în Ucraina și echipamentelor folosite de poliție la reprimarea protestelor.

Aceste evoluții au urmat celei mai sângeroase zile din perioada post-sovietică în Ucraina.

În timp ce protestatarii și forțele de securitate se împușcau astăzi pe străzi, președintele Victor Ianukovici, presat pe contrasens din Rusia și din Occident, ezita să ia vreo decizie.

Departamentul orășenesc al sănătății de la Kiev a spus într-un bilanț împrospătat în acestă seară că cel puțin 47 de oameni au fost uciși în lupte începând de la ora șase dimineața. Bilanțul total al confruntărilor sângeroase reizbucnite marți dimineața și întrerupte de un armistițiu pe parcursul zilei de miercuri a ajuns la cel puțin 75 de morți și sute de răniți. Numărul victimelor se schimbă și poate crește.

Ministrul de interne în exercițiu, Vitali Zaharcenko declara astăzi că polițiștii au primit arme de luptă pe care le pot folosi „conform legii” pentru a se apăra, a-i apăra pe alții și a elibera ostateci. Autoritățile spun că protestatarii au luat 67 de polițiști în prizonierat.

Polițiștii au fost filmați trăgând focuri de pe acoperișuri asupra demonstranților din Piața Independenței, recucerită de protestatari.

Luptele din Ucraina au fost și subiectul unei conversați telefonice între cancelara Germaniei, Angela Merkel, președintele Statelor Unite, Barack Obama, și cel al Rusiei, Vladimir Putin.

Guvernul de la Berlin spune înr-un comunicat că Merkel i-a sunat pe liderii american și rus, pentru a-i informa despre discuțiile purtate la Kiev de emisarii europeni. „Cancelara și președinții au ajuns la înțelegerea să facă apel la o soluție politică în criza din Ucraina cât mai curând posibil și la oprirea vărsărilor de sânge", se spune în comunicatul guvernului german.

Casa Albă de la Washington de asemenea a difuzat o declarație, spunând că Obama și Merkel „au căzut de acord că este esențial ca Statele Unite, Germania și Uniunea Europeană să rămână mai departe în legătură strânsă în zilele următoare în privința pașilor care pot fi făcuți pentru a sprijini oprirea violențelor și o soluție politică care răspunde cel mai bine intereselor poporului ucrainean".

Din Rusia, președintele Vladimir Putin a acuzat țările occidentale în cursul zilei că l-ar șantaja pe președintele ucrainean. Putin a anunțat că, la cererea telefonică a lui Ianukovici, trimite și el la Kiev un mediator, pe Vladimir Lukin, un deputat rus în vârstă de 76 de ani, fost ambasador în Statele Unite. Nu este limpede dacă Lukin a plecat la Kiev.

Dar Moscova a continuat și să-l preseze, nu doar să-l sprijine pe Ianukovici, în contrasens cu presiunile occidentale. Premierul rus Dmitri Medvedev a spus, de exemplu, că Rusia nu are de gând să mai trimită bani la Kiev unei conduceri de care oponenții își șterg picioarele ca de o cârpă de la ușa de intrare.

Ultima tranșă de 2 miliarde de dolari din cele 15 promise Ucrainei de Rusia după decizia lui Ianukovici de a opri integrarea europeană a ajuns la Kiev luni, dar în loc să întărească poziția președintelui a înfuriat și mai mult protestatarii antiguvernamentali.
XS
SM
MD
LG