Linkuri accesibilitate

Ion Stăvilă: „Relația noastră cu Ucraina, indiferent de ce evoluție va fi aici, va fi una tradițională, de prietenie și cooperare”


Protestatari construind o baricadă după ciocnirile cu poliția la Kiev, 20 februarie 2014

Protestatari construind o baricadă după ciocnirile cu poliția la Kiev, 20 februarie 2014

Valentina Ursu în dialog cu ambasadorul R. Moldova la Kiev.




Europa Liberă: Domnule ambasador, evenimentele de la Kiev devin tot mai dramatice, numărul victimelor crește, puterea și opoziția deocamdată nu au ajuns la o înțelegere. Sunt șanse, semne că această confruntare poate fi oprită?

Ion Stăvilă: „Anume așa o evoluție este dictată de rațiune și de bunul simț al oamenilor politici care trebuie să găsească de urgență o soluție pașnică, pentru a stopa violența și a identifica soluții politice de depășire a crizei de aici. Toată lumea stă cu ochii îndreptați spre Rada Supremă, unde, în ultimele zile, câțiva deputați au declarat că părăsesc rândurile fracțiunii Partidului Regiunilor. Și acum cred că toți în toate birourile și sălile de ședințe vor discuta aprins, pentru a identifica soluțiile concrete de depășire a crizei în care se află Ucraina.”

Europa Liberă: Domnule Stăvilă, dumneavoastră de factură sunteți istoric. Totuși ceea ce se întâmplă acolo ce e acum: revoluție, lovitură de stat? Cum putem să spunem?

Ion Stăvilă:
„Istoricii vor evalua mai exact, din punct de vedere științific și din punct de vedere al procesului istoric, evenimentele care se desfășoară acum, în ultimul timp, în Ucraina, pentru a defini cât se poate de exact acest fenomen, aceste evenimente. Ceea ce vedem noi toți și toată lumea, de pe Internet, de fapt, este o manifestație de protest în masă a unei părți considerabile a poporului Ucrainei, vedem regiunile care au fost cuprinse de aceste acțiuni de protest. Și care va fi finalul acestor evenimente, anume aceasta ne va da posibilitatea să înțelegem mai bine, de fapt, ce se întâmplă și ce s-a întâmplat în Ucraina.”

Europa Liberă: Fără implicarea factorului extern, cele două părți pot ajunge la anumite înțelegeri?

Ion Stăvilă:
„Autoritățile insistă și consideră că ar putea să găsească soluții fără o implicare din exterior, fără o mediere internațională. Or, exponenții opoziției invită și se pronunță, pledează pentru o implicare mai concretă, mai activă a comunității internaționale. Și Occidentul, Uniunea Europeană își oferă serviciile de mediere, bunele oficii de mediere, în acest sens, și văd dacă este adevărat. De la Moscova a venit un om politic cunoscut, Vladimir Lukin, fost ambasador al Rusiei în Statele Unite, deci, un cunoscut om politic din Federația Rusă. Eu cred că, dacă ar fi o implicare din exterior, implicare politică, am în vedere, de natură să ajute Ucraina să iasă din criză, aceasta ar fi foarte bine. Dar și mai important ar fi ca Ucraina să se bucure de un sprijin financiar, de o asistență financiară atât din partea Occidentului, cât și din partea Rusiei, în cazul în care va găsit un consens pentru toți actorii implicați și interesați, astfel încât să ajute Ucraina, în această perioadă extrem de grea, critică pentru soarta Ucrainei, pentru viitorul Ucrainei. Și asistența aceasta financiară ar fi mai mult decât binevenită, toată lumea recunoscând și înțelegând foarte bine dificultățile extrem de grele, cu care Ucraina se confruntă, în ultimul timp, din punct de vedere social-economic, politice – ele sunt pe față, ele sunt evidente.”

Europa Liberă: Această fragilă stabilitate, în regiune, în imediata vecinătate a Republicii Moldova, se răsfrânge în vreun fel asupra relației moldo-ucrainene?

Ion Stăvilă:
„În momentul de față, nu văd un impact negativ și direct asupra relațiilor, caracterului relațiilor dintre țările noastre. Ele poartă un caracter constant, de bună vecinătate, de prietenie, de cooperare. Și, evident că, noi, ca țară vecină, suntem foarte interesați, e un interes firesc ca în Ucraina să se instaleze pacea și liniștea, pentru că este o vorbă cunoscută la noi: când arde casa vecinului, sigur că, vezi și un pericol pentru gospodăria ta. De aceea, credem că relația noastră cu Ucraina, indiferent de ce evoluție va fi aici, va fi una tradițională, de prietenie și cooperare.”

Europa Liberă: Dar se răsfrânge în vreun fel asupra relației economico-comerciale? Republica Moldova importă foarte mult din Ucraina. Pe de altă parte, vedem această devalorizare a hrivnei ucrainene. Ce se întâmplă în comerţul dintre cele două state?

Ion Stăvilă:
„Bănuiesc că, în momentul de faţă, unele mecanisme de cooperare tradiţională, cum ar fi schimburile comerciale sau călătoria cetăţenilor, nemaivorbind de cooperarea transfrontalieră sau programe culturale, evident că toate acestea au fost perturbate. Având în vedere că, în primul rând, foarte greu şi prost de tot circulă transportul public de pasageri, camioanele comerciale, pentru că se vede că transportul întâlneşte mari dificultăţi pentru a se deplasa pe drumurile Ucrainei. Iar mai recent a devenit cunoscută o decizie a autorităţilor ucrainene de a cere de la toţi cetăţenii altor state să prezinte anumite garanţii financiare, în momentul când intră pe teritoriul Ucrainei. Şi noi, ca ţară vecină, cetăţenii căreia, foarte mulţi, în număr mare, călătoresc în Ucraina, e vorba de trei-patru milioane pe an, deci, de trecere a frontierei Ucrainei, inclusiv în tranzit spre Rusia, evident că, cetăţenii noştri au avut de suferit. Pe noi ne bucură, de fapt, în ultimul timp, că autorităţile ucrainene de frontiera, mai ales, de control la frontieră, efectuează acest control selectiv, deci, doar unele persoane sunt interogate mai concret asupra scopurilor, mijloacelor financiare de care dispun. Dar, şi pe această cale, aş vrea să spun ca cetăţenii noştri să nu rişte să se pornească la drum pe teritoriul Ucrainei şi în tranzit, pentru că ar putea să nu ajungă la destinaţie, din cauza obstacolelor pe care le vor putea întâlni, pe autostrăzi sunt instalate blocuri, grupuri de cetăţeni care controlează mijloacele de transport care se deplasează, mai ales, din zona de vest, dinspre Odessa sau dinspre Cernăuţi, Lvov. Deci ar trebui să amâne cetăţenii noştri călătoriile planificate prin Ucraina pentru o perioadă mai târzie. Iată, vedeţi, un exemplu concret în ce măsură evenimentele din Ucraina au afectat interesele Republicii Moldova şi relaţiile noastre bilaterale. Dar acestea sunt, cred eu, nişte greutăţi de moment.”

Europa Liberă: La finele acestei luni urmează să aibă loc şi reuniunea în formatul „5+2” pentru soluţionarea problemei transnistrene. Prezenţa Ucrainei ca mediator ar putea să perturbeze acest orar al şedinţelor în acest format?

Ion Stăvilă:
„Din câte cunosc eu şi contactele pe care le am cu colegii de la Ministerul de Externe al Ucrainei, ei se străduiesc să respecte cu bună-credinţă angajamentele pe care şi le-au asumat, în acest cadru internaţional, inclusiv în contextul procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Aşa că eu cred că diplomaţii ucraineni vor asigura prezenţa lor la această reuniune.”

Europa Liberă: Acolo, pe Maidan, cetăţeni ai Republicii Moldova pot fi întâlniţi?

Ion Stăvilă:
„Printre persoanele care au decedat sau cei care sunt răniţi nu am auzit de nume moldoveneşti, cu excepţia unui singur caz, care deja a devenit cunoscut şi în Republica Moldova, este vorba de Cristian Jereghi, care filma, este un cameraman-regizor, filma un film documentar, inclusiv, probabil, şi despre evenimentele de aici. Am vorbit cu tatăl acestui tânăr, maestrul Valeriu Jereghi, care mi-a zis că este bine feciorul, a fost internat aici la spital, i s-a făcut o operaţie, i-au fost scoase schijele din picior, el se simte bine, are prieteni care îl ajută, au grijă de el. Noi ne-am oferit asistenţa noastră în orice situaţie, dacă va avea nevoie. Deci, ne bucură faptul că nu sunt cetăţeni moldoveni care ar fi putut suferi de pe urma acestor evenimente şi acesta este un lucru bun.”
XS
SM
MD
LG