Linkuri accesibilitate

Un grup de cetăţeni moldoveni au semnat o petiție în care cer apărarea limbii moldovenești.



Cu două luni în urmă, Curtea Constitutionala a stabili că limba română este limba de stat a Republicii Moldova. Acum, un grup de cetăţeni moldoveni, printre care istorici, filologi si activisti au semnat o petiţie în care cer tuturor „sa se ridice in apararea statului si limbii moldovenesti”. Semnatarii critică decizia Curtii Constitutionale şi cer administraţiei de stat să respecte sintagma de „limba moldoveneasca”.

Autorii declaraţiei şi-au exprimat convingerea că poziţia lor va fi împărtăşită de toţi cei care îşi doresc o identitate etnică deosebita de cea româneasca. Ei contestă motivaţia Curţii Constituţionale ce a invocat Declaraţia de Independenţă, cea care atestă glotonimul „limba româna”, drept parte componentă a blocului de acte normative de temelie şi un precursor al Legii supreme. Declaraţia de independenţă, nu poate prevala asupra Constituţiei, susţine grupul de contestatari din care, de altfel face parte unul dintre cei mai cunoscuţi militanţi pentru glotonimul ,,limba moldovenească”, Vasile Stati, autorul „Dicţionarului moldovenesc-român”, despre care mai mulţi lingvişti de la Chişinău au spus că este o inepţie şi o încercare de a reduce prestigiul limbii române.

Vasile Stati susţine că cetăţenii Republicii Moldova trebuie să respecte o singură lege, cea Supremă: „Această declaraţie de independenţă, ea este anticonstituţională, antistatală, anti-moldovenească. Şi de aici acum repetă toată Europa, cel puţin dintre Carpaţi şi Dunăre că la noi limba-i română. Nu-i adevărat, asta-i minciună. Altfel decât respectând legea supremă, legislaţia în vigoare, nu vom putea menţine această societate integră.”

Promotorii denumirii moldoveneşti pentru limba identică cu cea română notează că atât timp cât nu este majoritate pentru modificarea articolului 13 din Constituţie, decizia CC este inaplicabila. Pentru modificarea Constituţiei ar fi nevoie de voturile a 2/3 din deputaţi, pe care coaliţia de guvernare nu le are. Comuniştii şi socialiştii au condamnat decizia Curţii Constituţionale.

Emil Ciobu, fost ambasador al Republicii Moldova în România, este de părere că hotărârea curţii poate cataliza dezbinare în societate, întrucât legea supremă califica limba de stat „moldovenească”:

„Cum să formăm noi atitudine respectuoasă a tineretului faţă de Constituţie, în principiu, Constituţia trebuie să fie sfântă. Eu nu pot să spun că un articol este bun iar altul este rău, ori este ori nu-i. Schimbaţi Constituţia, n-o pot, dacă nu o pot schimba înseamnă că este uzurparea puterii, pentru că majoritatea nu doreşte schimbarea Constituţiei.”

Deşi comunitatea lingvistică şi cea ştiinţifică au salutat decizia Curţii Constituţionale, unul dintre semnatari, jurnalistul Boris Marian, susţine că ea se bazează pe considerente politice. În argumentarea poziţiei sale, acesta a amintit de anul electoral şi a îndemnat cetăţenii să susţină patrioţii Moldovei:

„Nu zicem că limba română şi moldovenească sunt diferite, nu seamănă, îi o limbă, dar Curtea Constituţională în loc să aplaneze situaţia, să facă împăciuire în popor, a aruncat acest chibrit pe rugul politic. Noi apelăm la conştiinţa moldovenilor naţională. Degrabă o să fie alegeri, oamenii să-şi dea seama, să înţeleagă pe cine să aleagă, noi facem un fel de apel, hai să alegem patrioţi.”

Declaraţia a fost semnată şi de episcopul Markel, apropiat partidului Comuniştilor, ex-diplomatul Valeriu Ostalep, preotul Ghenadie Valuță şi jurnalistul Ernest Vardanean.

Mai multi experţi în drept constituţional au remarcat după hotărârea Curţiii, că deşi speculaţiile cu referire la limba de stat nu vor înceta, glotonimul „limbă română” va putea fi indicat în toate actele oficiale pe care le va semna Republica Moldova.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG