Președintele României îi cere omologului său ucrainean, Viktor Ianukovici, să nu ordone reprimarea protestatarilor, amintindu-i că România „a trecut prin confruntări violente, în Revoluția din 1989, în care peste 1000 de persoane și-au pierdut viața în lupta pentru libertate și democrație”.
„Am învățat atunci - spune Traian Băsescu într-un comunicat - că violența nu este o soluție”.
Premierul Victor Ponta precizează la rândul lui că România are o poziție „absolut coordonată și egală” cu cea a Uniunii Europene și a Statelor Unite și face un apel pentru oprirea violențelor.
Totuși, nici unul dintre oficialii de la București nu a răspuns ideii pe care a lansat-o reprezentanta diplomației europene, Catherine Ashton, care a spus că Bruxelles-ul analizează posibilitatea impunerii unor sancțiuni celor responsabili de represiunea de la Kiev.
Ministrul de Externe al Belgiei a explicat deja că statele Uniunii Europene sunt divizate și că „mai multe țări vecine nu vor să avanseze pe calea sancțiunilor, afirmând că este un risc pe care nu vor să și-l asume, un risc de a vedea cum regimul își înăsprește și mai mult tonul față de opoziție”.
Fostul premier și ministru de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, acum senator în Opoziție, consideră că ar trebui convocat de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru a lua deciziile necesare fiindcă în cazul în care, ceea ce el numește „războiul civil din Ucraina” se extinde, „România trebuie să fie pregătită, între altele, să adăpostească în țară cetățeni ucrainieni refugiați” și să se preocupe de „vorbitorii nativi de limbă română”.
Fostul premier crede că „guvernul României nu trebuie să uite că distanța până la Kiev este de doar 900 de kilometri și că de deznodământul crizei din Ucraina este legat și parcursul european al Chișinăului” precum și „soarta comunităților de români din Bucovina și Transcarpatia”.
La fel de îngrijorat, un alt fost ministru de externe de la București, Mircea Geoană, acum Înalt Reprezentant al Primului-Ministru pentru promovarea proiectelor economice strategice şi de diplomaţie publică vorbește despre „cea mai severă criză de la granițele României din ultimii ani și compară „riscurile de destabilizare” din Ucraina cu situațiile care au dus la dezintegrarea Iugoslaviei, cu ceea ce s-a întâmplat în regiunea transnitreană la începutul anilor ’90 și chiar cu „invazia rusească din Georgia anului 2008”.
În același timp, Ministerul de Externe de la București urmărește „cu profundă preocupare” ceea ce se întâmplă la Kiev și „condamnă ferm toate manifestările de violență fără deosebire”, adăugând că poziția României, „care este și a Uniunii Europene, rămâne neschimbată”.
Liderii români analizează la rândul lor propunerea Bruxelles-ului de impunere a sancțiunilor împotriva Kievului, dar deocamdată nu există nicio poziție clară, în ciuda suspiciunilor lansate la Bruxelles, de unii oficiali, care au reamintit că majoritatea statelor Uniunii Europene au boicotat ceremonia de deschidere a Olimpiadei de la Soci, cu excepția premierilor din România, Bulgaria, Lituania și Olanda.
