În Republica Moldova sînt în acest moment cel puţin 340 de cazuri de copii fără documente. Copii care au fost înregistraţi la naştere, dar care nu au documente de identitate. Sînt cîteva din concluziile Centrului pentru Drepturile Omului, care a cerut marți la o conferinţă de presă mai multă responsabilitate din partea părinţilor şi mai multă implicare din partea autorităţilor.
Chiar dacă sunt acceptaţi la şcoală, minorii fără documente au probleme atunci când se adresează medicului de familie şi mai ales, sunt expuşi riscului de a cădea pradă traficului de fiinţe umane sau
„Problema, în primul rând, este în iresponsabilitatea părinţilor, care până la urmă nu sunt conştienţi cât de necesar este să-şi documenteze propriul copil, să dispună de nume, de cetăţenie. Eu sunt sigură că noi nu avem numai aceşti 343 de copii nedocumentaţi. La fel, asistentul social din comunitate şi comisia multidisciplinară din localitate ar putea să viziteze fiecare copil, fiecare nou-născut, ca să se confirme dacă este înregistrat acest copil, este pus la evidenţă acest copil.”
După naştere, părinţii sunt obligaţi ca în termen de trei luni să înregistreze copilul iar codul contravenţional prevede şi o amendă de maxim 20 de unităţi convenţionale, echivalentul a 400 de lei. Experţii spun că deocamdată această pedeapsă nu are efect de responsabilizare a părinţilor, de aceea răspunderea trebuie preluată de autorităţile locale.
Studiul arată că un proces de documentare a unui copil poate dura şi mai mult de trei ani. În asemenea situaţie, în raionul Orhei sunt 16 copii, în Stefan Vodă 15 copii, iar în Ocniţa şi Edineţ câte 10.
Covaş Oltea, specialistă la direcţia Asistenţă Socială din Orhei spune că procesul de documentare durează mai mult anume în cazul copiilor născuţi peste hotare întrucât părinţii nu au acte despre naşterea copilului:
„Copiii sunt care au 6, 7, 10 ani şi de acum părinţii aşa şi nu pot da explicaţii unde, în ce maternitate a fost născut copilul, sau de unde este, unde a locuit. Noi întâmpină dificultăţi anume la capitolul respectiv, fiindcă noi scriem la adresa pe care ne-o indică, dar de acolo răspunsuri nu ne mai vin. Ca copilul să fie înregistrat trebuie actul constatator al naşterii, dar ei de regulă nu îl au şi ne spun că l-au născut în Rusia, că l-au născut în Ucraina.”
Avocata parlamentară, Tamara Plămădeală mai spune că pe parcursul anilor 2012-2013 au fost examinate mai multe plângeri ale părinţilor care nu reuşeau să-şi înregistreze copii din cauza lipsei de implicare a autorităţilor locale, de exemplu, naşterea copiilor nu era trecută în registrul actelor de stare civilă. Tamara Plămădeală pledează pentru un sistem de sancţionare a funcţionarilor:
„Ceea ce am identificat noi este lipsa de competenţă a unor funcţionari. Ar fi bine ca Guvernul să-şi revizuiască politicile şi în primul rând să aplice sancţiuni de constrângere mai dure faşă de cei care admit nedocumentarea copiilor. Şi atunci cred că o să fie un precedent, o să fie o lecţie pentru cei care sunt indiferenţi şi iresponsabili, şi la timpul şi în termenii stabilişi de legislaţie o să documenteze copiii şi această problemă o să dispară.”
Specialiştii susţin că cea mai problematică rămâne a fi înregistrarea copiilor romi, care îşi schimbă periodic locul de trai şi nici părinţii lor nu au acte de identitate. Acum doi ani, guvernul a aprobat scutiri de plată la serviciile de stare civilă pentru familiile nevoiaşe. Chiar dacă în ultimii ani nu au fost înregistraţi nou-născuţi fără acte, experţii propun crearea unui sistem de date centralizat al copiilor care nu au încă oficial nume, cetăţenie şi dreptul la protecţie socială, medicală şi educaţie.
