Linkuri accesibilitate

Uniunea Europeană se declară îngrijorată de escaladarea violențelor de la Kiev


Se relatează că șapte civili au fost uciși marți în confruntările din capitala Ucrainei.



Coordonatoarea politicii externe si de securitate a Uniunii Europene, Catherine Ashton, s-a declarat extrem de îngrijorată de escaladarea alarmantă a violenţelor. Purtatoarea de cuvint Maya Koci Janici a spus:

„Solutia actualei crize trebuie sa implice formarea unui guvern larg, sa se faca progrese in reforma constitutionala si in pregatirea unor alegeri prezidenţiale democratice si transparente. Uniunea Europeana este gata sa ajute Ucraina in acest proces.”

Pe tot parcursul zilei de marți au avut loc ciocniri violente intre protestatarii anti-regim si forţele de ordine.



Poliţia a folosit gloanţe de cauciuc şi grenade, iar protestatarii au aruncat cu pietre din pavaj in poliţisti. Protestatarii cer alegeri parlamentare si prezidenţiale anticipate si demisia presedintelui Viktor Ianukovici. Parlamentul de la Kiev urma sa dezbata marți modificari ale Constituţiei, solicitate de opozitie, prin care puterea presedintelui era diminuata. Preşedintele Parlamentului nu a pus însă subiectul pe ordinea de zi a şedintei si parlamentarii opozitiei au blocat tribuna Parlamentului.

Deputatii Partidului Regiunilor au parasit cladirea Parlamentului. Liderul opozitiei Arseni Iațeniuk vede o singura cale de rezolvare a situatiei in acest moment:

„Poliţia a început să traga in oameni. Acum nu mai exista decit o singura solutie: preşedintele Ianukovici sa ceara fracţiunii sale sa revina in Parlament, asa cum cere legea si Constitutia, si sa voteze pentru documentul propus de opozitie si astfel sa înceapa rezolvarea crizei politice prin Parlament si nu pe străzi, apelind la forţele speciale si la poliţie…



In zorii zilei de marți au fost organizate marsuri spre Parlament si de catre susţinătorii Partidului Regiunilor, al presedintelui Yanukovici si de catre opozitie.

Ministerul de interne a anunțat că șapte poliţişti au fost grav raniti. Unul din liderii opozitiei, Vitali Kliciko, a facut un apel catre preşedinte sa convoace alegeri parlamentare si prezidenţiale anticipate:

„Fac un apel catre presedintele Ucrainei, care poarta intreaga raspundere, pentru că el are puterea totala acum în ţară. Sunt convins ca numai el poate rezolva situatia şi de aceea ma adresez lui. Ca un politician responsabil, ca presedinte al Ucrainei, el trebuie sa ceara alegeri parlamentare si prezidentiale anticipate. Sunt convins ca asta va diminua tensiunile din soceitate. Faceti asta si acesta va fi drumul catre iesirea din situatie, aceasta ar fi o decizie curajoasa. De asemenea, ii cer presedintelui sa retraga forţele speciale şi cele ale Ministerului de Interne de pe străzi.”

Ministerul rus de Externe a dat vina pe noile violenţe şi tulburari pe „complicitatea” Occidentului.

Ministerul ucrainian de interne a dat un ultimatum protestatarilor sa paraseasca străzile pina la ora 18, ora locala, in caz contrar vor avea loc ceea ce autorităţile numesc „acţiuni serioase”, folosindu-se toate mijloacele legale.

Sefii serviciilor de securitate ale preşedinţiei au dat publicităţii o declaratie comuna în care avertizeaza asupra a ceea ce ei numesc depăşirea limitei de catre „extremiştii din opozitie” al cărui scop ar fi „să pună mîna pe putere chiar cu preţul sîngelui”.

Corespondentii Europei Libere spun ca autobuze cu oameni au plecat de la Lviv si Ternopil catre Kiev, unde s-a dat „mobilizarea generală”.

Atit jurnaliştii nostri cît şi cei ai altor organizatii de presa difuzeaza fotografii cu manifestanti batuti si plini de singe, iar un corespondent BBC a anunţat ca a găsit un cadavru decapitat in apropierea Parlamentului.

Luni, doi lideri ai opozitiei, Vitali Kliciko si Arseni Iațeniuk, s-au aflat la Berlin, unde au avut convorbiri cu Angela Merkel, șefa guvernului german.

Tot luni, ministrul rus al finanţelor Anton Siluanov a anunţat ca Rusia va cumpara bonduri guvernamentale ucrainiene in valoare de două miliarde de dolari.

Dupa ce Ucraina a refuzat sa semneze Acordul de Asociere si liber-schimb cu Uniunea Europeana, Kievul si Moscova au cazut de acord în luna decembrie ca Rusia sa cumpere bonduri ucrainene in valoare de 15 miliarde de dolari, scapind astfel ţara de la faliment.

De la începutul anului si pina acum, moneda ucrainiana, hrivna, s-a devalorizat cu 7%.
XS
SM
MD
LG