Linkuri accesibilitate

„Într-o ţară normală, unde se discută serios, există presă democratică şi liberă, şi societate civilă serioasă...”


De vorbă cu deputatul Valeriu Munteanu despre ultimele decizii ale CC și proiectele de lege declarate neconstituționale.



Lovitură după lovitură pentru coaliţia de guvernare din partea Curţii Constituţionale. Săptămâna trecută, prin deciziile instanţei constituţionale, au fost anulate tocmai trei decizii ale majorităţii parlamentare. E vorba de o scutire de 25 milioane de lei dată la plata impozitelor unei companii de construcţii, reducerea cu 43% a taxelor la importul maşinilor de lux şi despre aşa-numita „lege 2%” care ar fi trebuit să pună începutul finanţării publice a organizaţiilor obşteşti şi cultelor religioase. Ce trebuie să creadă un alegător despre aleşii lui care furnizează legi neconstituţionale pe bandă rulantă? Ce ar trebui să facă Parlamentul cu seria de norme anulate? Vom discuta astăzi cu Valeriu Munteanu, unul dintre deputaţii liberali care au adus în atenţia curţii normele declarate neconstituţionale.

Europa Liberă: Dle Munteanu, aţi obţinut victorie după victorie săptămâna trecută la Curtea Constituţională, după ce mai devreme aţi obţinut anularea plafonului la taxele locale. O să vorbim mai detaliat despre fiecare sesizare în care magistraţii v-au dat dreptate. Mai întâi, însă, am să vă solicit o apreciere: Dvs. personal ce aţi contestat atunci când aţi formulat fiecare sesizare: greşeli inocente provenite poate din iresponsabilitate, poate din incompetenţă? Sau acţiuni premeditate provenite din cinism şi interese?

Valeriu Munteanu: „Dacă aş fi fost în primul an de mandat în Parlament, în 2009 sau 2010, probabil din inocenţa cu care am venit în Parlament aş fi crezut că aceleaşi sentimente au stat la baza acestor aşa-zise „greşeli”. Dar umila experienţă pe care o am deja şi coabitarea în fosta coaliţie mă duc la gândul că de fapt erau acţiuni premeditate.

Pentru că sunt departe de gândul că în coaliţia majoritară, fie că este vorba despre Guvern, Parlament, Preşedinţie sau pe unde mai există reprezentanţi ai coaliţiei, nu există jurişti calificaţi care să citească şi să interpreteze corect Constituţia. Aşa cel puţin cum am înţeles-o noi şi, respectiv, cum au interpretat-o până la urmă magistraţii Curţii Constituţionale. Sunt aceşti jurişti.

Dar în situaţia în care există anumite interese şi anumite comenzi politice, acestora li se spune fie să tacă, fie să „mâzgălească” nişte păreri care cumva ar legitima ceea ce fac comanditarii acestor lucruri care, apropo, costă destul de mult. Calculele noastre demonstrează că, şi acest lucru l-am spus la Curtea Constituţională şi pot să-l demonstrez în orice instanţă, am readus în bugetul public naţional, în bugetul de stat sau în alte bugete aproximativ 300 de milioane de lei care urmau pur şi simplu să fie furate.”

Europa Liberă: Dacă aceste lucruri vor intra din nou, într-o formă sau alta, în lege. Vreau totuşi să vă întreb de ce nu aţi reuşit să opriţi aceste „acţiuni premeditată”, precum spuneţi la momentul adoptării normelor, ca să nu fie necesară această suită de contestaţii la Curtea Constituţională? Probabil o să-mi daţi dreptate că arată în consecinţă prost întreaga clasa politică...

Valeriu Munteanu:
„Este adevărat. Aceste lucruri arată prost chiar şi pentru republica Moldova, nu doar pentru clasa politică care şi-ar lua întreaga vină. Arată o lipsă de maturitate a Republicii Moldova, care de 20 de ani încoace ar trebuit cumva să înţeleagă clauzele Constituţiei.

Totul se întâmplă pentru că guvernul a fost corect şi cinstit atunci când a făcut politica bugetar-fiscală, pentru că a coordonat aceşti parametri cu partenerii de dezvoltare, a mers acest text şi avea într-un fel girul tuturor, şi acest text curat, inocent, frumos şi corect a venit în Parlament, a mers în Comisia liberal-democratului Veaceslav Ioniţă (Comisia parlamentară pentru buget şi finanţe) unde s-au produs toate escrocheriile, haideţi să folosim acest cuvânt.

Simplu ca bună ziua: dacă aceste lucruri încăpeau în textul legii pentru lectura a doua sau a treia în timp util, cu 10 zile, cu 15 zile mai devreme, dacă aceste lucruri erau semnate, veneau pe cale oficială, cu semnătura deputaţilor, cu amendamente scrise, atunci puteam cumva să desjucăm aceste planuri, sau cel puţin puteam să atenţionăm societatea, adică să facem ceea ce fac de obicei cei din afara guvernării.

Dar din păcate aceste lucruri nu s-au produs. Anumite au fost promovate doar cu semnătura Comisiei economie şi buget, ceea ce nu este corect şi o să explic de ce mai departe, iar altele în general nu au fost în nici un fel formalizate. Noi am studiat prealabil, şi insist asupra cuvântului „prealabil”, într-o primă lectură dacă pot să zic aşa, stenogramele şedinţei Comisiei economie şi buget din data de 23 şi cel puţin două prevederi, care costă împreună cam 100 de milioane de lei, nu au ajuns nici măcar în stenograme, dar au ajuns în documentul final. Ceea ce este deja o materie pentru procurori. Eu le-aş indica câteva articole din Codul Penal, chiar dacă ei le cunosc foarte exact, este vorba despre „abuzul de serviciu” şi „depăşirea atribuţiilor de serviciu”.

Europa Liberă: Să vedem ce zic procurorii. Eu aş insista deocamdată să nu le numim „escrocherii” până ce nu există un verdict al lor. Să ne referim pe rând la normele anulate de curte, inclusiv pentru greşeli tehnice, zic inclusiv pentru că au fost invocate şi alte lucruri; iată povestea cu compania de construcţii Glorinal scutită de impozite în valoare de 25 de milioane de lei. Motivul invocat a fost lipsa unui aviz din partea Executivului, dar din decizia Curţii Constituţionale rezultă şi că Guvernul ar fi semnalat faptul că reconstrucţia Complexului monastic Curchi, pentru care se făcea scutirea, nici nu ar fi urmat să fie finanţată din bugetul de stat. Cum ar trebui acum Parlamentul să corecteze lucrurile, ca să zic aşa?

Valeriu Munteanu:
„Lucrurile stau foarte simplu. În situaţia în care în iulie 2013 Parlamentul constata că vrea să recunoască în primul rând această datorie către companie, înseamnă că datoria nu era a statului. Dacă Complexul monastic Curchi

Complexul monastic Curchi

statul face front comun cu mănăstirea şi zice: datoria aceasta este a noastră, o recunoaştem prin procedură legală şi după aia vedem câţi bani sunt – 25 de milioane de exemplu... Apropo, erau 20 de milioane datorie, dar nu ştiu de ce legiuitorul a hotărât să-i dea companiei tocmai 25 de milioane. Ei, probabil au făcut exces de zel şi au zis: să-i dăm mai mult, ca să ne întoarcă şi nouă înapoi. Aceşti bani era foarte simplu: i-ai recunoscut, după aceasta identifici suma, fie integral, fie în rate în bugetul de stat şi aloci această sumă companiei. Ar fi fost absolut normal, absolut transparent, absolut democratic şi nu periclitezi absolut nici un proces şi nu faci nici un fel de precedent. Din păcate nu s-a mers pe această cale…”

Europa Liberă: Adică acum, dacă ar fi identificată sursa, Parlamentul ar putea din nou să aprobe o astfel de scutire?

Valeriu Munteanu:
„În principiu zic că da. Dar trebuie să vedem ce spune guvernul. Trebuie să vedem care a fost relaţia şi care a fost poziţia statului în toată această afacere, pentru că ea este atât de tenebroasă şi atât de dubioasă, încât îmi pare rău să constat că pe reconstrucţia unei mănăstiri s-a mers atât de tenebros.

Apropo s-a pus presiune foarte mare pe noi, pe liberali: gândiţi-vă ce faceţi, noi reconstruim mănăstirea. Şi eu le-am zis, şi celor de la biserică le-am zis: precum voi nu puteţi face ceva cu încălcarea Bibliei, respectiv nici noi nu putem să acceptăm să fie furaţi banii cu încălcarea Constituţiei, indiferent în ce scopuri s-ar cheltui aceşti bani. Pentru că inclusiv noi considerăm că cel puţin jumătate din bani trebuiau să fie furaţi şi la mănăstire nu avea să ajungă nimic. dar asta e ceva pe lângă aceste lucruri.

Noi am avut critici foarte mari de la reprezentanţii FMI pentru acest subiect. Pentru că noi, sau guvernul a negociat rata inflaţiei şi deficitul bugetar cu aceste instituţii, iar prin aceste 300 de milioane de lei, şi mai există altele câteva zeci de milioane pe care noi o să demonstrăm pe viitor, rata deficitului bugetar se dubla practic şi ieşea foarte simplu că noi încercăm să eludăm, să o facem pe deştepţii pe la spatele acestor organisme internaţionale, care ne-au creditat cu încredere, care ne-au creditat şi cu bani în situaţia în care nu ne descurcam cu banii proprii.”

Europa Liberă: Ca să reuşim, o să trecem la următorul subiect: maşinile de lux, taxate mai uşor la importare, în comparaţie cu cele „obişnuite”? Aici credeţi că se va reveni după ce va fi stabilit un cadru legal cu prevederi clare?

Valeriu Munteanu:
„Haideţi să vedem. Guvernul iarăşi a venit cu o poziţie foarte clară. A zis foarte clar că noi păstrăm cotele la accize, doar le ajustăm ratei inflaţiei. Şi asta ar fi o ajustare foarte şi foarte mică la fiecare. În Parlament, iarăşi absolut enigmatic şi sub semnătura Comisiei economie şi buget, ratele mici au fost crescute, iar ratele mari au fost scăzute cu 43 la sută, această cifră pe care deja o cunoaşte toată lumea. Ce s-a întâmplat în această situaţie?

Presiunea socială a fost pusă pe oamenii săraci şi foarte săraci, ceea ce nu se întâmplă nicăieri. Iar pentru aceleaşi maşini scumpe, diferenţa dintre vămuirea în Republica Moldova şi România, care este alături, era de cinci-şese ori mai mică, România având producţie proprie de maşini, iar noi neavând producţie proprie. O politică corectă din punct de vedere social este atunci când cei care au bani, plătesc pentru aceste lucruri.

Să vedem care va fi paradigma guvernului. Este foarte enigmatic şi într-o ţară normală acest lucru ar fi suficient ca guvernul să-şi dea demisia. Imaginaţi-vă că în data de 23 decembrie, Parlamentul a adoptat fără avizul guvernului toate aceste prostii. În data de 24 decembrie, guvernul, ca să acopere tot ceea ce a făcut Parlamentul, vine şi face un aviz post-factum, care este o făcătură de râsul găinilor, şi a râs toată lumea care a înţeles ce e cu acest aviz.

Acum, prim-ministrul se face că nu vede acel aviz pe care l-a făcut pe data de 24 şi vine aşa, foarte serios şi la cravată, la şedinţa guvernului şi zice: ştiţi, anumite chestiuni care au încăput în politica bugetar-fiscală vor trebui revăzute… Cum, domnule, vor trebui revăzute dacă le-aţi dat aviz? Înseamnă că voi aţi autorizat aceste lucruri? Într-o ţară normală, unde se discută serios, unde există presă democratică şi liberă, şi societate civilă serioasă, l-ar fi luat la bani mărunţi pe primul-ministru…”

Europa Liberă: Apropo, credeţi că asta e o recunoaştere a greşelii?

Valeriu Munteanu:
„Este o recunoaştere evidentă a greşelii şi o metodă foarte primitivă şi moldovenească de a repara această greşeală. Pentru că trebuie să vii şi să spui: domnilor, greşim. Dar când vii şi spui: înţelegeţi Dvs., cred că în acest sens suntem în unison cu Parlamentul… Nu se poate aşa ceva, totuşi există suficientă lume care judecă în această republică şi vede aceste lucruri. ”

Europa Liberă: Şi despre aşa-numita „lege 2%” anulată din nou prin decizia Curţii Constituţionale, un singur lucru vreau să vă ‚întreb: nu credeţi că un efect negativ va fi că această lege va fi pusă în sertar şi nu va mai fi discutată?

Valeriu Munteanu:
„Nu cred. Am avut aceste „frământări” teoretice la şedinţa Curţii Constituţionale cu unul dintre autori, domnul Ghileţchi, care ar fi acceptat ca această lege să fie aplicată în Republica Moldova chiar dacă a fost aprobată cu încălcarea Constituţiei, ceea ce eu, în calitatea mea de legiuitor, nu mi-aş permite niciodată.

Legea, conceptual, este corectă, cel puţin în prima jumătate care permite cetăţenilor să aloce cele 2% ONG-urilor, nu şi în partea în care aceste ONG-uri trebuie să se alinieze într-o listă făcută de guvern, iar lista este făcută după criteriul: care ne place nouă, îl băgăm în lista, iar la anul îl scoatem dacă nu ne ascultă şi dacă nu sădeşte stejari. Această chestie nu trebuie să existe, trebuie să există criterii predictibile.

Eu nu cred, pentru că în câteva luni se poate de ajuns la o formulă care poate fi aplicată de la anul, de la 1 ianuarie. Pentru că această lege nu poate fi aplicată separat de bugetul unităţilor teritorial-administrative. Pentru că cele 40 de milioane care era costul acestei legi, nu era din bugetul de stat, ci erau din bugetul unităţilor teritorial-administrative. De aceea, trebuie să coordonăm această lege cu bugetele lor, iar din 1 ianuarie 2015 această lege, în formulă bună, poate să fie aplicată.”
XS
SM
MD
LG