Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Liceul moldovenesc cu predare în grafie latină din Tiraspol cere administraţiei regiunii să înceteze persecuţiile. Tinerii transnistreni vor fi luaţi la armată doar pe un an şi vor avea dreptul la serviciu civil alternativ. Şi… cetăţenii Republicii Moldova – la un pas de a circula fără vize în statele Uniunii Europene.

***

Europa Liberă: Federaţia Rusă a criticat o rezoluţie a Parlamentului European în care i se cere să-şi exercite influenţa asupra administraţiei din Tiraspol şi să pună capăt presiunilor la care sunt supuse cele 8 şcoli moldoveneşti cu predare în grafie latină din regiune. Un comunicat al ministerului de externe de la Moscova spune că rezoluția Parlamentului European este „fabricată”, „arogantă” și dovedește necunoașterea situației din Transnistria. Între timp, directorul liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, căruia miliţia transnistreană i-a confiscat ştampila instituţiei şi peste 100 de mii de lei destinaţi salariilor profesorilor, s-a plâns că presiunile asupra sa şi a instituţiei nu au încetat nici după discuţia negociatorilor şefi de la Chişinău şi Tiraspol. Cu Ion Iovcev a stat de vorbă colega mea, Valentina Ursu:

Ion Iovcev

Ion Iovcev

Ion Iovcev: „Profesorii și elevii, și părinții stăm pe poziție. Școala activează, slavă Domnului! Orarul a rămas același care a fost. E clar că asupra profesorilor cele întâmplate au influențat. Închipuiți-vă, au rămas fără salariu... Sunt și profesori pensionari, sunt și profesoare care au copii, le-au venit elevii, studenții în vacanță și au plecat de acasă fără bani, dar ei înțeleg situația… Noi continuăm lupta pentru apărarea acestei instituții. Prin apărarea instituției, apărăm limba, apărăm demnitatea noastră națională.”

Europa Liberă: Așa-zisele instanțe judiciare de acolo vă poartă pe drumuri?

Ion Iovcev: „Da. Continuă să ne poarte pe drumuri, continuă să exercite presiuni mari asupra mea, asupra contabilului-șef al instituției. Tot ce suferim noi acum – nu dă Doamne – e posibil să se răsfrângă și asupra colegilor noștri din celelalte instituții de învățământ cu predare în limba română din zona transnistreană.”

Europa Liberă: Ați fost citat de așa-zisa „procuratură” de la Tiraspol?

Ion Iovcev: „Da. Pe data de 6 februarie, am fost citat la așa-numitul „comitet vamal”. Iar astăzi, fiind aici, în Chișinău, prin telefon, mi s-a transmis că am o citație la „procuratura” din orașul Tiraspol, semnată de așa-numita viceprocuror „rmn”. Este chemată doamna contabil-șef, după aceea – eu. Continuă epopeea începută încă la 5 noiembrie 2013, sunt peste trei luni. Citații de mai multe ori am primit. Acum sunt iarăși învinuit că, atunci când au venit de la așa-numita „inspecție fiscală” din Tiraspol, să îmi verifice documentația financiară, am refuzat să mă supun și acum și-au reînnoit acțiunile, sunt iar acuzat. Cred că va fi hotărârea lor și voi fi tras la răspundere, deocamdată la răspundere administrativă. Cred că e vorba despre o amendă pe cazul acela, care se referea la refuzul administrației liceului în legătură cu controlul financiar din partea autorităților fiscale din zona transnistreană, precum și a așa-numitului Gosnadzor, un fel de inspecție a muncii, sub pretextul că se încalcă dreptul profesorilor.”

Europa Liberă: Acum ce faceți? Trebuie să achitați aceste penalități?

Sovietul orăşenesc Tiraspol

Sovietul orăşenesc Tiraspol

Ion Iovcev: „Nu pot să vă spun dacă trebuie să achit ori nu. Dar problema e foarte serioasă. Și din toate părțile, și de la așa-numitul „comitet vamal”, și de la administrația locală, și de la stația epidemiologică, și de la agentul economic care trebuie să alimenteze copiii, din toate părțile sunt presiuni foarte mari. Acest lucru se face intenționat ca, până la urmă, să ajungi să nu știi cine ești și cum te cheamă, chiar așa vă spun…”

Europa Liberă: Dumneavoastră ați făcut și pronosticuri mai sumbre. Ați spus că, în câțiva ani, ar putea să nu mai activeze Liceul Lucian Blaga de la Tiraspol. Ce vă face să concluzionați aceasta?

Ion Iovcev: „Sub presiunile care sunt și sub genocidul care are loc în regiunea transnistreană, peste cinci ani, vor dispărea, în genere, și școlile moldovenești în grafia chirilică. Are loc în zonă o rusificare masivă. Le încurcă aceste opt școli și, în primul rând, Liceul Lucian Blaga. Presiunile care se fac asupra liceului sunt foarte mari. E foarte greu de rezistat. Noi trebuie să fim susținuți mult mai masiv atât de către autoritățile centrale din Republica Moldova, de către președinte, de către guvern, precum și de societatea civilă...”

Europa Liberă: Domnule Iovcev, între timp, au fost majorate tarifele pentru închirierea spațiului unde activați?

Ion Iovcev: „Da, întocmai. Și o fac în fiecare an, foarte iscusit.”

Europa Liberă: Acum ce sumă achitați pentru închirierea spațiului Liceului Lucian Blaga?

Ion Iovcev: „Dacă era pe an 310 mii lei, acum cer 390 mii lei. Adică chiria s-a majorat cu 80 mii lei pentru aceeași clădire. Nu e vorba atât de majorare, cât de schimbarea contractului de chirie, să nu avem posibilitate să semnăm acest contrat nou. Fiindcă ștampila a fost luată de către dânșii și ne-au trimis acum trei exemplare să fie semnate de mine, știind că nu am cum și că ștampila nu e la mine. Au refuzat să hrănească copiii, cerând de la mine o scrisoare de garanție. Știu prea bine că ștampila e la dânșii. Vor să vadă dacă am a doua ștampilă. Iată, aceasta e toată „joaca”.”

Europa Liberă: Dar, în lipsa specimenelor, ce faceți?

Ion Iovcev: „E foarte greu să fii director al unei instituții și să nu ai ștampilă. Practic este paralizată activitatea instituției în întregime. Nu poți să eliberezi un simplu certificat pentru un elev. Dar, din principiu, noi stăm pe poziția că trebuie să întoarcă ștampila, fiindcă a fost luată pe cale ilegală. Nici nu pot să vă spun, a fost un furt ziua în amiaza mare... De aceea, cerem și credem – conducerea de vârf a Republicii Moldova va face totul ca să ne fie întors tot ce ni s-a luat, cât mai urgent…”

Europa Liberă: În cadrul dialogului dintre domnul vicepremier Carpov și doamna Ștanski, această problemă poate fi soluționată, pentru ca în continuare să nu fie periclitată activitatea Liceului Lucian Blaga de la Tiraspol? Sau trebuie antrenați și actori internaționali?

Ion Iovcev: „Ea trebuie să fie soluționată și noi cerem să fie soluționată, să lase odată în pace copiii, profesorii, să lase în pace odată administrația liceului. Trebuie rezolvată această problemă. Dar vineri a fost la noi în incinta liceului domnul Eugen Carpov și cu domnul Gheorghe Bălan de la Biroul de Reintegrare, au stat de vorbă cu profesorii, au văzut condițiile în care activăm. Această întâlnire a fost binevenită, fiindcă foarte rar la noi în liceu vin reprezentanți din partea dreaptă a Nistrului. Și s-a simțit o susținere cât de mică. Însă referitor la întrebarea dumneavoastră, au rămas foarte descurajați profesorii noștri, pentru că nu s-a văzut soluționarea acestei probleme în dialogul Carpov-Ștanski. Domnul Carpov e un diplomat de talie europeană și are o gândire europeană. Pe când, doamna Ștanski, nu înțeleg despre ce vorbește…”

Europa Liberă: În formatul „5+2” acest subiect ar trebui să fie unul prioritar pe agendă?

Ion Iovcev: „Da, în formatul „5+2” trebuie să fie chiar pe locul întâi. Uitați-vă comunitatea internațională cum a reacționat la cazul acesta. Problema a fost discutată și în Parlamentul European. Deci se încalcă flagrant drepturile omului și se continuă mai departe.”

Europa Liberă: Sunteți conștienți că nu trebuie să vă dedați provocărilor, indiferent de unde vin și când vin?

Eugen Carpov şi Nina Ştanski

Eugen Carpov şi Nina Ştanski

Ion Iovcev: „Eu sunt foarte conștient că nu trebuie să mă dedau provocărilor. Și chiar când am vorbit la talk-show-ul „Fabrika” de la „Publika TV”, când mi s-a pus întrebarea în privința școlilor cu predare în limba rusă în partea dreaptă a Nistrului, aici, în Chișinău, am precizat că sunt categoric împotrivă să aibă probleme școlile cu predare în limba rusă. Reprezentantul fiecărei etnii are dreptul să studieze în limba pe care o dorește părintele sau în limba pe care a ales-o elevul. E altă problemă că fiecare cetățean al Republicii Moldova trebuie să cunoască limba oficială a statului… Totodată, mă adresez către școlile cu predare în limba rusă din Republica Moldova, din Chișinău, să ia atitudine față de ceea ce se întâmplă cu noi, elevii, profesorii din regiunea transnistreană. Trebuie să simțim solidaritate și din partea lor.”

Europa Liberă: Admiteți că vor mai fi provocări?

Ion Iovcev: „Chiar această citație pe care am primit-o este o invitație la provocări. Mai departe vor continua provocările și nu știu cât de mult timp... Uitați-vă, din data de 5 noiembrie problemele continuă până acum, chiar în perioada Jocurilor Olimpice. În perioadele cele mai grele, și în antichitate, pe durata Jocurilor Olimpice, se termina orice război, ceartă, orice conflict. Eu socot că nici păgânii nu făceau lucrurile pe care le fac reprezentanții așa-numitei administrații de la Tiraspol, care se socot ortodocși, creștini.”

Europa Liberă: Directorul liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev.

***

Europa Liberă: Amintim că, în rezoluţia din 6 februarie, Parlamentul European i-a cerut Înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Catherine Ashton, să ridice chestiunea şcolilor cu predare în grafie latină la următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2.

În altă ordine de idei, Parlamentul European a cerut să fie grăbite procedurile pentru semnarea Acordului de asociere a Moldovei cu Uniunea Europeană, iar statelor membre să adopte Acordul privind liberalizarea vizelor.

De altfel, săptămâna trecută, a fost făcut încă un pas important spre abolirea vizelor, iar ministrul moldovean de externe, Natalia Gherman, într-un interviu cu Europa Liberă, a anticipat că cetăţenii moldoveni vor putea călători liber în Europa deja în vară:


Natalia Gherman

Natalia Gherman

Natalia Gherman: „În cadrul Comisiei Parlamentului European pentru libertățile civile, justiție și afaceri interne, a fost votată propunerea Comisiei Europene privind liberalizarea regimului de călătorie în spațiul Schengen pentru cetățenii moldoveni. Pe 25 februarie, această decizie va fi votată în plenul Parlamentului European, astfel încât partea decizională în ceea ce privește Parlamentul European va fi finalizată. După votarea în plenul Parlamentului European, miniștrii pentru Justiție și Afaceri Interne ale statelor membre ale Uniunii Europene vor trebui să confirme ridicarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni. Atât Consiliul statelor membre, cât și Parlamentul European, prin procedura de cod-decizie, vor dispune acest lucru care va intra în vigoare în douăzeci de zile după cod-decizia menționată.”

Europa Liberă: Deci moldoveanul se va bucura de acest regim fără de vize începând de când?

Natalia Gherman: „Începând cu vara anului curent. Este greu de prognozat ziua exactă, dar deja se vede că, în primul semestru al anului curent, procesul decizional va fi finalizat. Condițiile sunt următoarele: în baza pașaportului biometric moldovenesc, fiecare cetățean are dreptul să se afle în spațiul Schengen nouăzeci de zile, pe parcursul unei perioade de șase luni.”

Europa Liberă: Pentru că a fost elaborată și această agendă post-Vilnius pentru Republica Moldova și Georgia, ce trebuie să facă Republica Moldova, după acest sprijin din partea Bruxelles-ului?

Natalia Gherman: „Moldova, în primul rând, trebuie să continue procesul de reforme pro-europene, concentrându-se asupra domeniilor precum reforma sectorului de justiție, lupta cu corupția și asigurarea unei stabilități economice sustenabile. În ceea ce privește pregătirile pentru implementarea Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb, noi deja am inițiat un proces de coordonare instituțională, elaborăm așa-numita agendă de asociere care va fi o foaie de parcurs pentru implementarea acestor două acorduri, pentru perioada inițială de trei ani.”

Europa Liberă: Când partenerii europeni insistă pe ideea promovării reformelor și am înțeles că și dumneavoastră recent, la Bruxelles, ați vorbit despre mersul reformei în justiție, despre combaterea crimei organizate, ce ați mai anunțat colegilor de acolo?

Natalia Gherman: „Am anunțat eforturile și pașii întreprinși de autoritățile Republicii Moldova, mai ales, pe domeniul reformării sectorului de justiție, tot ceea ce a fost apreciat de cetățenii Republicii Moldova în privința sancționării judecătorilor, magistraților corupți, lucrătorilor din serviciul public, care sunt acum acuzați de acte de corupție, eliberarea din serviciu a polițiștilor corupți. Toți acești pași au fost salutați de către miniștrii de Externe ai statelor membre ale Uniunii Europene care au participat la ultima reuniune a grupului pentru acțiunea europeană a Republicii Moldova, care a avut loc la Bruxelles, pe data de 10 februarie. S-a solicitat ca asemenea acțiuni să fie continuate. Toată susținerea și sprijinul partenerilor europeni a fost asigurat în reformarea tuturor sectoarelor, atât ale economiei naționale, cât și ale domeniilor sociale, în domeniul drepturilor omului, aici am avut ce spune și ce raporta. Și m-am bucurat foarte mult că și mai multă asistență financiară va fi asigurată…”

Europa Liberă: Deci Moldovei i se cere, dar Moldovei i și se oferă?

Natalia Gherman: „Tot mai multe domenii de asistență au fost identificate pentru Republica Moldova. Și tot mai multe state membre ale Uniunii Europene și-au demonstrat disponibilitatea de a se angaja, inclusiv pe linia bilaterală cu Republica Moldova. Din domeniile principale, unde ne vom concentra în continuare, va fi sectorul de justiție, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, dar și domenii sectoriale care ne vor pregăti pentru implementarea zonei de liber schimb, precum dezvoltarea sustenabilă a agriculturii, dezvoltarea regională și asigurarea climatului de afaceri prielnic pentru investiții în economia Republicii Moldova, crearea locurilor de muncă pentru cetățenii moldoveni și stabilitatea financiar-economică.”

Europa Liberă: Se vor oferi bani și pentru o mai bună informare a cetățenilor referitor la avantajele, beneficiile pe care le va avea Republica Moldova și cetățenii ei, de pe urma apropierii țării de UE. E dezinformare, e puțină informație? De ce s-a convenit și asupra acestui capitol?

Natalia Gherman: „Acest domeniu este unul foarte important. Atât experții moldoveni, care au participat la negocierea Acordului de Asociere, a Zonei de Liber Schimb, cât și experții din statele membre ale Uniunii Europene, își vor uni eforturile pentru a aduce în atenția cetățenilor informația corectă despre avantajele procesului de integrare europeană. Am făcut un apel special, mai ales, colegilor din statele care recent au trecut prin procesul de aderare la Uniunea Europeană, care s-au dovedit a fi disponibile de a trimite experții din diferite domenii care ne vor vorbi despre avantajele pe care le-a adus procesul integrării europene țărilor respective. Doar prin aceste exemple, date și statistici concrete putem convinge cetățeanul că integrarea este cel mai bun model de modernizare și de dezvoltare în continuare a Republicii Moldova. Deoarece acest model s-a dovedit a fi cel mai eficient pentru toate statele Uniunii Europene, consider că nu trebuie să căutăm alte modele, trebuie să urmăm calea testată, calea cea mai eficientă pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Doamnă ministru, dar se ia în calcul și riscul unei Moldove eurointegrate, din moment ce există scindarea teritoriului din stânga Nistrului? Acum au fost și aceste plebiscite în zona de sud a Moldovei unde s-a adus la judecata cetățeanului încotro să meargă Moldova, spre Est sau spre Vest.

Natalia Gherman: „A fost analizată și situația cu inițierea referendumului în Găgăuzia. S-a constatat că această evoluție este una regretabilă, cu atât mai mult cu cât nu au fost explicate cetățenilor avantajele procesului de integrare europeană. Cu alte cuvinte, a fost un referendum care nu a fost bine pregătit.”

Europa Liberă: Bine pregătit de către cine?

Natalia Gherman: „Nu a fost pregătit de nimeni, deoarece măcar că textul Acordului de Asociere și al Acordului de Liber Schimb a fost, între timp, tradus, publicat, nimeni nu a avut grijă să explice avantajele, dezavantajele unui sau altui model integraționist, ceea ce înseamnă că opinia publică a fost practic manipulată. Or, pentru autoritățile Republicii Moldova aceasta ar însemna că trebuie să intensificăm acum, mai mult ca niciodată, efortul de comunicare, să călătorim cât mai des în toate regiunile Republicii Moldova, cu date concrete, cu informații exacte și cu adevăruri care sunt reflectate în Acordul de Asociere și în Acordul de Liber Schimb. S-au mai făcut și studii de evaluare a impactului acestor prevederi pentru Republica Moldova care au fost foarte pozitive. Studiile au fost făcute atât de experții autohtoni, cât și de cei străini și foarte limpede au demonstrat că, în urma implementării Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb, potențialul de export al Republicii Moldova va crește până la cincisprezece la sută. Or, creșterea anuală economică poate să ajungă patru-cinci la sută. Aceste date sunt incontestabile. Pe lângă aceasta, economia Moldovei va cunoaște modernizarea și investițiile străine vor fi atrase pe bază permanentă, ceea ce va crea locuri de muncă și va aduce acea siguranță și predictibilitate dezvoltării economice a țării, de care avem nevoie.”

Europa Liberă: Dar faptul că autoritățile de la Tiraspol aruncă săgeți la adresa guvernării de la Chișinău și spun un „nu” categoric integrării europene se răsfrânge în vreun fel asupra acestui parcurs european?

Natalia Gherman: „Beneficiile procesului de integrare europeană sunt deschise și disponibile pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent unde locuiesc. Dacă să ne uităm la procesul de liberalizare a regimului de vize, noi considerăm că fiecare cetățean al țării, care deține pașaportul biometric moldovenesc, are dreptul să beneficieze de acest drept de a călători fără vize.”

Europa Liberă: Doamnă ministră, dar mesajele dumneavoastră nu ajung acolo, la urechea cetățeanului din stânga Nistrului sau greu pătrund.

Natalia Gherman: „Aceste mesaje ajung la urechea cetățeanului Republicii Moldova care locuiește în stânga Nistrului, deoarece pașaportizarea populației din stânga Nistrului cu pașapoarte biometrice moldovenești este în deplină derulare. Și avem foarte mulți cetățeni care au aplicat pentru obținerea pașaportului biometric moldovenesc. Vestea bună despre beneficiile și avantajele procesului de integrare europeană întotdeauna va ajunge la destinație. Noi să avem grijă să dăm cât mai multe exemple și cât mai multe acțiuni foarte concrete care să fie relevante pentru fiecare cetățean și care vor fi asociate cu integrarea europeană a Republicii Moldova, ceea ce vom face.”

Europa Liberă: Pe acest parcurs european al Republicii Moldova, relația moldo-rusă va avea de suferit?

Natalia Gherman: „Relația moldo-rusă va rămâne tot atât de pragmatică, cum a fost și anterior și contactele cu colegii din Federația Rusă se vor intensifica. În luna februarie, îl așteptăm în vizită pe viceministrul de Externe al Federației Ruse, domnul Grigori Karasin, cu care vom avea consultări la nivel de secretari de stat. Și, de fapt, aceste consultări vor servi drept elementul de pregătire pentru vizita în Republica Moldova a omologului meu, domnul Serghei Lavrov pe care îl aștept în vizită, în aprilie curent.”

Europa Liberă: ministrul de externe al Republicii Moldova, Natalia Gherman, a răspuns întrebărilor Valentinei Ursu.

***

Europa Liberă: Şi, o veste bună pentru tinerii din regiunea transnistreană. Sovietul suprem de la Tiraspol a redus termenul serviciului militar de la un an şi jumătate la un an de zile. În premieră, a fost introdus serviciul de alternativă, definit prin noile norme drept un anumit gen de muncă în folosul comunităţii. Tinerii transnistreni vor putea alege între serviciul militar în termen şi serviciul de alternativă, pe care îl vor putea satisface însă tot în unităţile militare, ca personal civil, sau în instituţii subordonate autorităţilor locale. Noile norme vor intra în vigoare din luna mai. Ce cred tinerii şi părinţii despre aceste schimbări, dar şi despre iniţiativa de a trece armata transnistreană pe bază de contract? Am încercat să aflăm de la mai mulţi locuitori din Tiraspol şi Bender.

Пусть ребята служат, как обычно служили. Год – нормально, за год, если трудиться и тренироваться, многому можно научиться и многого достичь. Ну, у нас сейчас есть контрактная… Нo вот российская же есть, зачем нам контрактную еще одну? Есть российская, что, недостаточно? Мы же к войне не готовимся, а к миру…

Мне кажется, нормально будет, если будут сокращать. Нет, ну, по контракту тоже надо ходить, обязательно, без этого тоже никак. Что за страна, что за государство без армии?

Наверное, контрактная лучше. Ну, потому что люди будут получать зарплату, будут знать, для чего они служат.

Я за контрактную, потому что считаю, что так лучше и во многих цивилизованных странах принимают именно это решение. Я полностью солидарен с ними. Я уже отслужил. Ужасное ощущение.

Ну, я думаю, что контрактная армия – это гораздо более оптимальный вариант, потому что … ну, я не знаю, можно и заработать побольше, это как-то удобнее. А если говорить о российской или приднестровской армии, то в приднестровской армии, мне кажется, очень многое нужно изменить. Ну, во-первых, мне кажется, нужно начинать сверху, с руководства, потом, может быть, где-то вложить денег, чтобы как-то, я не знаю, даже форму как-то сменить или элементарно что-то обновить. Потому что есть разница между российской и приднестровской армией, и все как бы рвутся в российскую, потому что там стандарты другие, все лучше.

Мое мнение – что контрактная служба у нас в Приднестровье просто невозможна по причине того, что финансы нужны колоссальные. Контрактники обычно получают достаточно большие суммы, ну, по сравнению с той же Америкой. У них контрактная служба, и люди, которые служат, получают большие деньги. Но они, правда, и рискуют довольно сильно. У нас в Приднестровье нет тех возможностей, чтобы осуществить данную инициативу. Я готов заниматься и учиться, а после этого постараться помочь армии по своей профессии. Я хочу быть врачом, поэтому на медицину иду.

Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG