Linkuri accesibilitate

Ucraina și „arma” ad-hoc a militanților pro-guvernamentali


Aseni Iațenyuk vorbindu-le ziariștilor, după atacul cu zelionca la 12 februarie 2014

Aseni Iațenyuk vorbindu-le ziariștilor, după atacul cu zelionca la 12 februarie 2014

„Zelionca”, un antiseptic moștenit din perioada sovietică.



Este verde. Este vâscoasă. Și a devenit arma predilectă împotriva membrilor opoziției ucrainene. Corespodenta noastră Daisy Sindelar a cules detalii despre această nouă întrebuințare a „zelioncăi”.

Arseni Iațeniuc, președintele fracțiunii partidului de opoziție ucrainean Batkivșcina, purta o cămașă de un alb imaculat când a mers la 12 februarie la Harkov s-o viziteze pe șefa lui de partid întemnițată, Iulia Timoșenko. O posibilă alegere greșită.

Cămașa lui Iațeniuc și o bună parte din fața lui au căpătat culoarea verde după ce el și adjunctul său Olexandr Turchinov au fost luați cu asalt de indivizi înarmați cu doze de spray și cu vreo zece flacoane de „zelionca”, antisepticul moștenit din perioada sovietică.



Tradusă adesea ca „verde briliant”, „zelionca” a fost folosită decenii de-a rândul în Rusia, Moldova sau Ucraina pentru tratarea rănilor minore și zgârieturilor, dând adesea pacientului un aspect de marțian sau zombie.
Dar în ultimele luni, „zelionca” a cunoscut un reviriment și ca formă extrem de specifică de agresiune neletală în demonstrațiile de pe Euromaidan.

Suporterii pro-guvernamentali, mai ales tineri, și brigăzile de așa-numiți „titușki” au folosit adesea zelionca să atace membrii de vază ai opoziției politice și chiar demonstranți de rând.




Zelionca, o soluție diluată a unui colorant, poate fi toxică dacă este înghițită, dar nu face niciun rău în contactul cu pielea. Eficiența ei – pentru atacatori – este că rămâne pe loc multă vreme. La urma urmei, la bază a avut rolul să vopsească mătasea și lâna! Poate dura multe zile până de culoarea începe să pălească.

Atacurile Viridis nitentis spirituosa, cum i se spune științific zelionkăi, au devenit așa de frecvente încât liderii opoziției ucrainene par să se fi obișnuit. Iațeniuc, cu jumătate de față verde, a zâmbit fericit unui grup de jurnaliști, fără să facă efortul de a căuta măcar o batistă – cel puțin la început.

Iar Iuri Luțenko, fostul ministru de interne al lui Timoșenko, care ca și ea a fost condamnat într-un dosar politic înainte de a fi grațiat anul trecut, și-a continuat calm un discurs în decembrie la un miting de la Harkov după ce trei bărbați și o femeie au spreiat mulțimea cu zelioncă.

Zelionca a devenit așa o senzație că televiziunea ucraineană a consacrat o întreagă secvență de știri atacului asupra lui Luțenko, observând că soția lui, jurnaliștii și camerele TV au fost atinse de lavina verde.



Atacurile par să fie ațintite mai ales asupra membrilor partidului Batkivșcina, inclusiv Arsen Avakov și Olexandr Kirsh, care a fost spreiat – tot la Harkov – în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din 2012. El a fost internat cu o arsură chimică la un ochi.

Colaboratorul lui Timoșenko care a suferit probabil cele mai multe atacuri Serhiy Vlasenko

Serhiy Vlasenko

cu zelioncă a fost avocatul ei, Serhiy Vlasenko. Cel mai recent a fost atacat la 6 decembrie la tribunalul din Harkov, la audierea unor noi dovezi în noul dosar al lui Timoșenko, cel de evaziune fiscală.

Vlasenko mai fusese „înverzit” și în iulie 2012.

Au existat cazuri în care autorii unor asemenea atacuri au fost trimiși în instanță, dar pedepsele sunt de obicei blânde. Unii de tem însă că „joaca” de-a zelionca ar putea fi doar preludiul unor atacuri mai sinistre.

Activistul Dmitro Bulatov, care spune că a fost răpit și torturat pentru rolul lui în Automaidan, a declarat că înaintea atacului cineva a aruncat în curtea casei sale jucării stropite cu zelionca. Bulatov are trei copii.
XS
SM
MD
LG