Linkuri accesibilitate

Ce soluţii sugerează CNA, astfel încât colectările de bani pentru nevoile şcolilor să se menţină în limita legalului


Un Interviu cu vice-directoarea CNA Cristina Ţărnă.



Cu ce se poate solda şi ce poate schimba răsunătorul caz al Liceului Mircea Eliade din Chișinău? Vor înceta oare copiii sau părinţii acestora să mai ducă plicul cu bani la şcoală, aşa cum se pare că au făcut toate promoţiile de până acum ale instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova? Şi ce soluţii sugerează CNA, astfel încât colectările de bani pentru nevoile şcolilor să se menţină în limita legalului, eticii şi să nu cultive corupţia? Liliana Barbăroșie a stat de vorbă cu vice-directoarea CNA Cristina Ţărnă.

Europa Liberă: Aşadar, CNA, doamnă vice-director, şi-a finalizat investigaţia de o lună privind colectarea de ceea ce a fost calificat drept taxe de către fundaţia liceului „Mircea Eliade”. Pornind de la faptul că banii în şcolile din Republica Moldova s-au colectat întotdeauna „voluntar-obligatoriu”în Republica Moldova, fenomenul fiind în continuare unul generalizat, care a fost motivul pentru care acum CNA s-a autosesizat?

Cristina Țarnă:
„A existat, dacă vă amintiţi bine, o sesizare publică din partea unui părinte. Copilul acestuia a fost înscris la acest liceu în septembrie 2013, iar o jumătate de an mai târziu a primit o informaţie scrisă precum că şi-a reluat activitatea Fundaţia liceului „Mircea Eliade” şi că părinţii ar fi trebuit să se conformeze deciziei Consiliului Fundaţiei respective, de a achita anumite taxe anuale şi taxe de înmatriculare. era vorba de o taxă de 3 mii de lei pentru admitere în liceu şi de 3120 de lei – taxă anuală.”

Europa Liberă: Vă întrebam de fapt dacă pentru autosesizare este necesară o astfel de solicitare publică, pentru că fenomenul e generalizat de fapt şi toată lumea îl cunoaşte…

Cristina Țarnă:
„Nu. CNA se poate autosesiza din orice sursă: dintr-un material de presă, din informaţii care apar în spaţiul public… Dar această informaţie a fost deosebit de mult discutată, foarte intens dezbătută pe reţelele de socializare, stârnind nemulţumire mare nu din partea unui părinte, ci a mai mulţi. Tocmai pentru că este un fenomen generalizat am decis să examinăm acest caz, pentru ca să vedem care ar fi concluziile în general pentru acest sector. Mă întrebaţi de ce nu a făcut-o mai devreme. CNA primeşte de fapt periodic sesizări din partea părinţilor, dar sunt dosare pe care se lucrează foarte greu pentru că părinţii sunt extrem de reticenţi să conlucreze. Le este frică pentru copii lor, ca să nu fie marginalizaţi la instituţia de învăţământ în legătură cu un eventual dosar. Pe acest caz am avut o deschidere din partea unui părinte de a vorbi franc şi de aceea am examinat această situaţie. În general însă CNA lucrează mai puţin pe cazuri pe care oamenii tind să le califice drept minore, cazuri unde nu este vorba despre sume de bani foarte mari sau persoane cu un statut mai puţin însemnat din punct de vedere al organizării statale. Însă în acest caz CNA s-a autosesizat tocmai pentru că fenomenul este generalizat, pentru că era vorba despre un caz în care era destul de revoltat părintele şi, în general, persoanele care au avut acces la această informaţie.”

Europa Liberă: Finalizarea investigaţiei şi transmiterea „întregului pachet de documente” procuraturii Buiucani ce-ar însemna, de fapt? Ce mai are de constatat sau de făcut, de exemplu, Procuratura?

Cristina Țarnă:
„Procuratura urmează să pună cap la cap materialele acestei investigaţii pe acest cauză pe care le-a efectuat CNA împreună cu alte două plângeri pe care le-a recepţionat direct de la nişte părinţi din cadrul liceului şi să dispună începerea sau neînceperea urmăririi penale, după caz.”

Europa Liberă: CNA putea începe şi el urmărirea penală?

Cristina Țarnă:
„Nu. Este un act pe care îl poate dispune doar procuratura. Noi am remis materialele procurorului pentru a lua o decizie.”

Europa Liberă: Înţeleg că s-au constatat ilegalităţi… Dacă e vorba de infracţiune, ce prevederi au fost încălcate şi ce pot risca făptaşii? Înţelegem că e o problemă cu sancţiunile prevăzute de legislaţie pentru nişte eventuale abuzuri în acest sens şi nu neapărat ne referim la cazul „Eliade”, ci la situaţie în general?

Cristina Țarnă:
„Nu putem să spunem deocamdată că e vorba despre încălcări de ordin penal. Cu siguranţă au fost admise încălcări ale altor acte legale, cum ar fi un ordin al Ministerului Educaţiei prin care se interzice cadrelor didactice şi echipei manageriale ale şcolilor să se implice în procesul de administraţie a asociaţiilor din şcoli şi de colectare a banilor, ceea ce nu a fost cazul de această dată. Şi au existat anumite nereguli în procesul de înregistrare a Fundaţiei liceului. Noi presupunem că au existat nişte informaţii care nu au fost comunicate Ministerului Justiţiei în momentul în care am fost înregistrată Fundaţia. Pentru că dacă ele s-ar fi comunicat, probabil ar fi fost diferite prevederile statutului acestei Fundaţii, având în vedere că Ministerul Justiţiei este autoritatea de resort, responsabilă atât de înregistrarea, cât şi de verificarea activităţii fundaţiilor, de recepţionarea rapoartelor, inclusiv de sistarea activităţii acestor entităţi. Am sesizat şi Ministerul Justiţiei pentru că să verifice situaţia din punctul de vedere al datelor care au fost prezentate şi dacă ei consideră că e cazul să facă anumite schimbări sau nu. E vorba în acest caz de faptul că legislaţia cu privire la Fundaţii conţine o prevedere care interzice fondatorilor să beneficieze de patrimoniul Fundaţiei. Deci, ei nu pot fi beneficiari ai banilor Fundaţiei. În acelaşi timp, în această fundaţie în calitate de fondatori apar şi cadre didactice ale liceului, iar în prevederile statutare se indică şi faptul că, profesorii vor beneficia de sporuri financiare din contul banilor Fundaţiei. Or, aceasta este o încălcare a prevederii legii prin care fondatorii nu pot fi beneficiari ai banilor fundaţiei.”

Europa Liberă: dacă aceste două instituţii, Ministerul educaţiei şi Ministerul Justiţiei, se autosesizau ele la timpul potrivit, probabil nu ajungea cazul la CNA, nu?

Cristina Țarnă:
„Ministerul Educaţiei dispune de mai multe pârghii administrative. Am impresia că el s-a autosesizat, a fost şi o comunicare publică la 17 ianuarie, la câteva zile după ce s-a făcut public acest caz, şi a demarat o anchetă de serviciu pe numele factorilor decizionali din cadrul liceului. Nu ştiu care este finalitatea şi dacă au luat atitudine, dar CNA i-a informat asupra constatărilor făcute în cadrul investigaţiei, ca ei să decidă dacă este cazul sau nu să ia anumite decizii din punct de vedere administrativ. ”

Europa Liberă: Întrebarea era dacă acest două instituţii putea împiedica funcţionarea unei Fundaţii care, iată, se constată că încălca nişte lucruri evidente…

Cristina Țarnă:
„Ministerul Educaţiei a luat atitudine la scurt timp demarând această anchetă de serviciu, despre care nu cunoaştem deocamdată care este finalitatea. Iar Ministerul Justiţiei, după cum vă spuneam, cel mai probabil nu a ştiut despre unde activează fondatorii în momentul în care a înregistrat Fundaţia. Probabil ar fi fost depistate aceste nereguli la sfârşit de an, când ar fi primit raportul anual de activitate, pentru că în raport trebuie să fie indicaţi expres beneficiarii. Şi atunci dacă în lista beneficiarilor ar fi apărut şi fondatorii, probabil că atunci ar fi fost primul prilej ca să fie depistate aceste nereguli.”

Europa Liberă: Când ne referim la fenomen în general, este de înţeles că forma juridică de „fundaţie”, în care părinţii ar avea mai puţin de spus, este vulnerabilă legal în acest sens…Aţi spus chiar că ar fi rezonabil în general să se găsească o altă formă juridică pentru entitatea creată de părinţi să colecteze bani pentru diverse nevoi ale instituţiei? Trebuie să înţelegem că este vorba doar de modul de colectare a banilor, sau şi forma în care este înregistrată o entitate de genul respectiv?

Cristina Țarnă:
„Pot exista fundaţii scopul cărora este să ajute şcoli. În legea cu privire la fundaţii este scris expres că ele pot avea ca scop susţinerea activităţii şcolilor. Totodată, fundaţia presupune că patrimoniul acesteia este creat de fondatori, care în mod normal sunt nişte persoane înstărite, vin cu sume considerabile şi doresc ca ele să fie gestionate într-un anumit sens. În acest caz, fundaţia nu urmărea tocmai o asemenea realizare sau o asemenea acumulare a fondurilor, adică din partea fondatorilor. Deci, ei îşi doreau să primească aceste donaţii, însă legislaţia cu privire la donaţii presupune că ele sunt benevole, nu pot fi condiţionate şi în nici un caz impuse. Or, aici oamenii au primit informaţii cu privire la sume fixe, exacte, nu foarte mici, şi care au lăsat să înţeleagă că ar putea fi şi anumite consecinţe de ordin administrativ. Ce înseamnă taxă de admitere la o jumătate de an după care copilul deja învaţă în instituţie? Că copilul va fi exmatriculat dacă nu va fi plătită această taxă?”

Europa Liberă: Da. E un mod de a pune presiune pe părinţi şi copii…

Cristina Țarnă:
„Da. Cu atât mai mult că e implicat şi mediul didactic în activitatea fundaţiei. Părinţii chiar pot primi un semnal că va exista o consecinţă asupra copilului în situaţia în care nu se conformează condiţionalităţilor care apar în jurul acestor plăţi. Deci, pot fi fundaţii, dar ele în nici un caz nu pot să preseze potenţialii donatori în vederea efectuării donaţiilor. Ei ar trebui să aibă o poziţie mai pasivă în acest sens şi nu pot face presiuni. Mai indicată ar fi fost forma asociaţiei părinteşti, care este o entitate a părinţilor, în care părinţii se înţeleg între ei cu privire la anumite taxe de admitere în cadrul asociaţiei şi a cotizaţiei periodice de membru şi care cotizează aceşti bani în interesul instituţiei în modul în care o decid părinţii. Aici părinţii cel puţin cunosc din timp în ce se angajează atunci când aderă la o asociaţie. În acest caz, dacă e vorba de o fundaţie, în care părinţii nu au nici o legătură directă, dar primesc asemenea informaţii, e o altă relaţie care apare.”

Europa Liberă: Foarte scurt, dna Țarnă, toate măsurile legislative propuse deDvs., această investigaţie, vor schimba din punctul Dvs. de vedere situaţia, sau va mai dura?

Cristina Țarnă:
„În primul rând noi avem o problemă de abordare. Practic părinţii la un moment dublează bugetul pe care îl alocă statul în domeniul învăţământului, ceea ce înseamnă că rolul părinţilor în susţinerea învăţământului este foarte important. Acum, fiind vorba de bani considerabili, este important ca aceştia să fie gestionaţi de o manieră care nu poate genera abuzuri sau ne mulţumiri. Şi cel mai important, care ar evita conflictele de interese care apar în procesul didactic şi ca să evităm răzbunări asupra copiilor părinţii cărora nu-şi pot permite, sau nu doresc să facă asemenea plăţi. E un domeniu foarte sensibil aici.”
XS
SM
MD
LG