Susţinerea pentru integrarea europeană în Moldova pare să crească sau descrească în funcţie de popularitatea guvernului care o promovează. La fel si susţinerea pentru ideea apropierii de Uniunea vamala dominată de Rusia. Între 2009 şi 2013, ponderea celor doua tabere (daca pot fi descrise astfel) s-a echilibrat –astăzi moldovenii par sa fie impartiţi aproape egal între opţiunea pentru Uniunea Europeană şi Uniunea Vamală. Este ce arată rezultatele unui sondaj de opinie, efectuat la comanda Comisiei Atlantice Slovace (CAS) în colaborare cu Insititutul pentru Politici Central Europene (PCE) şi prezentat miercuri la Chişinău. Relatează Alla Ceapai.
Rezultatele cercetării confirmă concluziile unor sondaje anterioare, certificând superioritatea numerică minimă a celor care sprijină integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană. 44 la sută dintre respondenţi optează pentru UE, 40 la sută – pentru Uniunea Vamală, iar o pătrime - vor relaţii cum ambele Uniuni.
Declarații eurofili deocamdată îi depăşesc pe eurosceptici, însă comparativ cu anul 2009 numărul lor a scăzut, în timp ce susţinerea pentru Uniunea Vamală a ajuns la cote mai mari.
Cetățenii moldoveni care sprijină vectorul răsăritean văd în Uniunea vamală o soluţie rapidă pentru a se obține stabilitate, prosperitate şi securitate. UE le inspira acestor respondenți incertitudine, schimbări mai curând negative şi decepţie.
Potrivit cercetării erodarea entuziasmului proeuropean de alta data este cauzata de trei factori – insatisfacţia faţă de coaliţia pro-europeană, lipsa de informare a cetăţenilor şi reorientarea PCRM spre Răsărit.
Prezent la lansarea cercetării Şeful delegaţiei UE în Republica Moldova Pirkka Tapiola a calificat mai curând pesimiste rezultatele sondajului.
În opinia sa deziluzia moldovenilor faţă de apropierea de UE se datorează fricii de schimbare, în lipsa unor informaţii despre ce presupune apropierea de UE, dar şi insatisfacţiei faţă de politica internă:
„În 2009 aţi trecut printr-o schimbare de guvernare şi aţi avut aşteptări mari. Ca în oricare societăţi în tranziţie unele aşteptări nu sunt satisfăcute şi apare oboseala. S-a asigurat pluralism şi multe alte, însă există şi un şir de probleme: combaterea corupţiei, reforma justiţiei. Noi susţinem financiar aceste schimbări. Dar din păcate, vedem că în politica internă că UE versus Uniunea Vamală a devenit o parte a discursurilor publice. A avut loc mai degrabă o proiectare de deziluzionare a ceea ce nu a mers atât de rapid cum lumea a aşteptat. Este normal să se întâmple aşa în toate sistemele politice. Această deziluzionare a atins şi legătura cu UE.”
Ambasadorul Slovaciei în Republica Moldova Robert Kirnag priveşte mai curând optimist rezultatele sondajului în care găseşte mai curând o confirmare a încrederii faţă de UE. În opinia Ambasadorului moldovenii ştiu prea puţine despre UE, de aici şi o creştere a îngrijorărilor şi decepţiilor.
„Trebuie să fim foarte atenţi când interpretăm rezultatele sondajului. Comparăm datele din două paradigme diferite, paradigma de patru ani în urmă şi cea din prezent. Patru ani în urmă nu exista o alternativă la UE. Este oare chiar aşa că susţinerea faţă de UE a descrescut sau e o provocare, pentru că oamenii se simt nesiguri pe interior sau poate că oamenii doresc nişte soluţii rapide pe termen scurt. Nimeni nu vă poate da soluţii pe termen scurt.”
Analizând constatările sondajului expertul Balazs Jarabik de la Institutul pentru Politici Central Europene a menţionat că datele măsurării confirmă eficienţa instrumentelor de influenţă a Federaţiei Ruse şi anume televiziunile ruseşti.
Totodată expertul atrage atenţia că sondajul a fost făcut înainte de summit-ul de la Vilnius. Prin urmare parafarea acordului de asociere, dar şi evoluţiile ulterioare atât pe interior, în Găgăuzia şi Transnistria, cât şi în ţara vecină Ucraina pot schimba fie pozitiv, fie negativ percepţiile oamenilor faţă de UE.
Rezultatele cercetării confirmă concluziile unor sondaje anterioare, certificând superioritatea numerică minimă a celor care sprijină integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană. 44 la sută dintre respondenţi optează pentru UE, 40 la sută – pentru Uniunea Vamală, iar o pătrime - vor relaţii cum ambele Uniuni.
Declarații eurofili deocamdată îi depăşesc pe eurosceptici, însă comparativ cu anul 2009 numărul lor a scăzut, în timp ce susţinerea pentru Uniunea Vamală a ajuns la cote mai mari.
Cetățenii moldoveni care sprijină vectorul răsăritean văd în Uniunea vamală o soluţie rapidă pentru a se obține stabilitate, prosperitate şi securitate. UE le inspira acestor respondenți incertitudine, schimbări mai curând negative şi decepţie.
Potrivit cercetării erodarea entuziasmului proeuropean de alta data este cauzata de trei factori – insatisfacţia faţă de coaliţia pro-europeană, lipsa de informare a cetăţenilor şi reorientarea PCRM spre Răsărit.
Prezent la lansarea cercetării Şeful delegaţiei UE în Republica Moldova Pirkka Tapiola a calificat mai curând pesimiste rezultatele sondajului.
În opinia sa deziluzia moldovenilor faţă de apropierea de UE se datorează fricii de schimbare, în lipsa unor informaţii despre ce presupune apropierea de UE, dar şi insatisfacţiei faţă de politica internă:
„În 2009 aţi trecut printr-o schimbare de guvernare şi aţi avut aşteptări mari. Ca în oricare societăţi în tranziţie unele aşteptări nu sunt satisfăcute şi apare oboseala. S-a asigurat pluralism şi multe alte, însă există şi un şir de probleme: combaterea corupţiei, reforma justiţiei. Noi susţinem financiar aceste schimbări. Dar din păcate, vedem că în politica internă că UE versus Uniunea Vamală a devenit o parte a discursurilor publice. A avut loc mai degrabă o proiectare de deziluzionare a ceea ce nu a mers atât de rapid cum lumea a aşteptat. Este normal să se întâmple aşa în toate sistemele politice. Această deziluzionare a atins şi legătura cu UE.”
Ambasadorul Slovaciei în Republica Moldova Robert Kirnag priveşte mai curând optimist rezultatele sondajului în care găseşte mai curând o confirmare a încrederii faţă de UE. În opinia Ambasadorului moldovenii ştiu prea puţine despre UE, de aici şi o creştere a îngrijorărilor şi decepţiilor.
„Trebuie să fim foarte atenţi când interpretăm rezultatele sondajului. Comparăm datele din două paradigme diferite, paradigma de patru ani în urmă şi cea din prezent. Patru ani în urmă nu exista o alternativă la UE. Este oare chiar aşa că susţinerea faţă de UE a descrescut sau e o provocare, pentru că oamenii se simt nesiguri pe interior sau poate că oamenii doresc nişte soluţii rapide pe termen scurt. Nimeni nu vă poate da soluţii pe termen scurt.”
Analizând constatările sondajului expertul Balazs Jarabik de la Institutul pentru Politici Central Europene a menţionat că datele măsurării confirmă eficienţa instrumentelor de influenţă a Federaţiei Ruse şi anume televiziunile ruseşti.
Totodată expertul atrage atenţia că sondajul a fost făcut înainte de summit-ul de la Vilnius. Prin urmare parafarea acordului de asociere, dar şi evoluţiile ulterioare atât pe interior, în Găgăuzia şi Transnistria, cât şi în ţara vecină Ucraina pot schimba fie pozitiv, fie negativ percepţiile oamenilor faţă de UE.
