Linkuri accesibilitate

Interviu cu președintele Comisiei pentru drepturi sociale, Luis Jimena Quesada, despre drepturile moldovenilor de a da în judecată statul la Strabourg.



Comisia europeana pentru drepturi sociale (CEDS) este denumirea unei structuri din subordinea Consiliului Europei care verifică cum respectă țările membre Carta Socială Europeană. În raportul despre Moldova în 2013, CEDS a constatat printre altele că moldovenii au o problemă politică fiindcă țara lor nu acceptă procedura plângerilor în grup. Detalii în interviul realizat de corespondenta noastră la Strasbourg Iolanda Bădiliță cu președintele CEDS, profesorul de drept constituțional din Spania, Luis Jimena Quesada.

Dreptul la conditii de munca sigure si care nu ne afecteza sanatatea, dreptul la viata, dreptul la servicii medicale, dreptul de a nu fi sarac si de a nu fi exclus de societate, dreptul minoritatilor de a avea o viata demna impreuna cu majoritarii, iata cateva dintre drepturile protejate de mult prea putin cunoscuta Carta europeana pentru drepturi sociale. Organismul care verifica aplicarea de catre statele semnatare a Cartei este Comisia europeana pentru drepturi sociale, cu sediul la Strasbourg. In raportul sau pentru anul 2013 Comisia deplange faptul ca Moldova nu a acceptat unele dintre cele mai importante articole ale tratatului international: articolul 14 cu privire la protectia sociala, articolul 23 care protejeaza drepturile sociale ale baranilor si articolul 40 care obliga guvernele sa ia masuri pentru prevenirea saraciei si excluziunii sociale.


Plangeri colective - Moldova nu a acceptat aceasta procedura:

„Nu avem o procedura ca la CEDO care sa permita indivizilor sa se planga daca drepturile inscrise in Carta sunt incalcate. In anul 1994 a fost adoptata o procedura de plangere colectiva, insa Moldova nu a acceptat-o. Eficacitatea cartei este stirbita prin acest refuz, dar cel mai mult acest lucru afecteaza populatia tarii. Societatea civila trebuie sa preseze guvernul sa accepte preocedura de plangeri colective”, spune Luis Jimena Quesada, presedintele Comisiei europene pentru drepturi sociale.

Muncitorii moldoveni isi pun in pericol sanatatea lucrand cu azbest. Insa Chisinaul a incalcat, din pacate, chiar si angajamentele asumate.

„Muncitorii din Moldova lucreaza in conditii nesanatoase. Guvernul ar fi trebuit sa mobilizeze fonduri pentru instruirea angajatilor in vederea evitarii acestor pericole. Un numar mare de muncitori din Moldova lucreaza cu azbest sau cu radiatii ionice. Iar aici, Moldova incalca nu doar Carta drepturilor sociale, ci si reglementarile existente in UE, care interzic folosirea acestor materiale”, subliniaza Luis Jmena Quesada.

Pe de alta parte expertul de la Strasbourg atrage atentia asupra unui alt aspect ingrijorator: „Moldova detine recordul la accidente de munca. Asta inseamna ca in Moldova se produc in medie cele mai multe accidente de munca din toate cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, care includ si tari mari ca Rusia, Turcia sau Germania.”

Securitatea sociala, banii pentru pensii, salarii, somaj arunca multi moldoveni sub pragul saraciei, ar mai fi o alta concluzie a raportului Comisiei pentru drepturi sociale. L-am intrebat pe Luis Jimena Quesada cum vede aceasta situatie. Avem de-a face cu o lipsa de vointa politica sau mai degraba cu o saracie a bugetului de stat. „Cu amandoua”, mi-a raspuns expertul.

„De criticat ar fi, mai spune Quesada, faptul ca guvernul moldovean nu a incheiat suficiente acorduri cu statele unde cetatenii pleaca la munca. Din aceasta cauza moldovenii care lucreaza in acele tari vor fi dezavantajati cand vor iesi la pensie, pentru ca ani de zile contributiile lor nu au fost luate in calcul in absenta unui acord guvernamental care sa reglementeze acest lucru.”

Spre deosebire de CEDO unde indivizii sunt cei care au dreptul de a depune o plangere, in cazul Comisiei pentru drepturi sociale cei carora le sunt incalcate drepturile o pot face printr-o organizatie internationala. Marele avantaj este viteza de solutionare a unui caz, care nu depaseste un an, spre deosebire de chiar si zece cat poate dura obtinerea unei decizii de la CEDO. Si asta pentru ca spre deosebire de CEDO, o plangere la Comitetul pentru drepturi sociale poate fi depusa direct, imediat dupa constatarea incalcarii prevederii din Carta, ocolindu-se treptele juridice interne. Or, se stie cat de incurcate sunt caile juridice in multe tari europene, fapt la care se adauga noile proceduri ale CEDO care vor grabi obtinerea unui rezultat, triind insa la sange cererile.

In cazul Comisiei pentru drepturi sociale o organizatie se poate plange direct la acest organism, eludand, asadar, etapa juridica interna. O organizatie interna, un ONG, de exemplu, poate sa depuna o plangere prin intermediul unei organizatii internationale care are statut de organizație participativă la Carta drepturilor Sociale.

„Cand o tara accepta procedura plangerii colective, un cetatean al tarii respective poate sa depuna plangere prin intermediul unei organizatii neguvernamentale internationale sau a unui sindicat international, imediat ce dreptul a fost incalcat, fara sa fie nevoie, ca in cazul CEDO, sa se treaca prin toate etapele juridice interne. Dupa cel mai tarziu un an, organizatia primeste o decizie care este obligatorie juridic pentru tara impotriva careia a fost indreptata. Dupa cum se stie, sub imperiul masurilor de austeritate impuse de criza economica, primele masuri ale guvernelor au fost reducerea bugetelor sociale. In cazul Greciei, Comisia a emis o hotarare potrivit careia reducerea drastica a pensiilor (art.12 al Cartei drepturilor sociale) impusa de „troica” (FMI, EU si Banca Central Europeana) a fost impotriva Cartei Sociale. Acest caz, in care Comisia a castigat un proces, devine jurisdictie si se aplica si in Moldova, de exemplu, desi Moldova nu a acceptat procedura plangerilor colective.”

Potrivit presedintelui Comisiei europene pentru drepturi sociale, principala provocare este la acest moment una de natura pedagogica. „Nu putem aplica tratate internationale daca nu le cunoastem”, spune el, aratand ca in Moldova, chiar si persoane cu pregatire universitara nu cunosc faptul ca exista Carta drepturilor sociale si ca populatia are la indemana un instrument extraodinar cu care isi poate apara drepturi elementare ca dreptul la pensie, dreptul la servicii medicale sau la conditii de lucru decente.
XS
SM
MD
LG