- Ce ziceţi? mă întreabă mai deunăzi o reporteră TV.
- E o metaforă faină, care, să sperăm, are mari şanse de a deveni o realitate, şi asta va fi un eveniment istoric, pentru noi…
- Sârma ghimpată a fost instalată în 1954…
- De unde ştii? Ai văzut?
- M-am documentat… Pe atunci nici în proiect nu existam… Abia se năşteau părinţii mei…
- Hai, domnişoară, să-ţi spun două pătărănii, dar mai nostime una decât alta. Prima, dinainte de instalarea gardului de sârmă pe Prut, şi a doua - după… De Anul Nou, un puşti de pe malul basarabean, din Găieşti, să zicem, porneşte cu uratul pe la vecini şi rude… După ce trece pe la toţi, vede că mai are loc liber în traistă, coboară la apa îngheţată a Prutului, trece dincolo, în ceilalţi… Găieşti şi dă-i cu uratul pe la alţi vecini şi… rude… Hop, că-l interceptează grănicerii români şi-l întreabă: „Mă ţică, tu de unde te-ai luat pe-acilea?” –„De colo”, arată băiatul spre satul lui. „Dar cum ai trecut, găligane, de nu te-am observat?” - „Iac-aşa… am… trecut…” - „Fuguţa acasă că s-or alarma părinţii tăi tot căutându-te”… Şi-l expediază frumuşel, înapoi… Se duce ţică, dar pe ista mal îl prind grănicerii ruşi: „Stoi! Kto idiot?” (Nu ştiau că ei sunt… idioţi”?) Şi ce fac? Îl duc la pichet şi-l ţin în arest trei zile şi trei nopţi, ca pe un spion român… Abia după ce s-au clarificat ce şi cum l-au lăsat să se ducă, sărmănelul, acasă…
- Şi a doua?
- A doua, după ce a fost instalat gard nalt de sârmă ghimpată, trasă brazdă lată să nu treacă nici iepurii… Merg câţiva scriitori la o întâlnire cu cititorii într-un sat de… frontieră… Mă rog, frontieră, că aşa era: ruşii păzeau graniţa asta de la Prut mai dihai ca pe cea cu… chinezii… După întâlnire oaspeţii vor să vadă … Prutul, de, scriitori… neam de oameni curioşi… Şeful pichetului îi duce la mal… Acolo ce urmează? „Să vezi şi să nu crezi! (Sunt vorbele pline de… mânie ale şefului de pichet): - Vedeţi aici, în satul sovietic (să zicem, Găieşti-V.B.) acoperişul casei de colo?” - „Da, vedem: ardezie albă, nou-nouţă”… - „Dar vedeţi casa aceea… (să zicem, din Găieştii de dincolo - V.B.) cu ce-i acoperită?” - „Tot cu ardezie albă, nou-nouţă”… - „Apăi gospodarii acestor două case sunt … fraţi”…- „Desigur, fraţi…” zic nu prea miraţi oaspeţii, care, de, ca scritori ce sunt, ştiu câte ceva… În schimb, şeful pichetului se arătă nu doar supărat, ci de-a binelea - re - vol - tat. Aşa că trase o înjurătură, desigur rusească: „Cum naiba dracului de-au trecut ei şiferu… peste… graniţă? Iaca, nu mă taie capu!”…
- Văd că aveţi o mostră… un capăt de sârmă ghimpată fixată pe o scândurică… De unde?...
- Mi-a făcut-o cadou un primar din părţile Unghenilor.. Ei, printre primii, au scos gardul de sârmă...
- Interesant…
- Ba chiar… foaaarte interesant!
- De ce, mă rog?!
- Ştii de ce, domnişoară? Hai că nu ştii!
- ?
- De ce şi cum a fost să fie scoasă sârma ghimpată de pe Prut…
- ?
- A trebuit să treacă atâţia ani la mijloc, să se perinde atâţia preşedinţi la cârma RM-ului, până să vină domnul preşedinte Mihai Ghimpu, ca să spele ruşinea de decenii şi… secole pusă de străini între fraţi…
- …
- Dar ştiţi de ce numai… Domnia Sa a avut curajul s-o… facă?
- De ce ?
- Pentru că, deşi era doar preşedinte interimar, dar se numea … Ghimpu! Şi numai un Ghimpe fu în stare să lupte cu o SÂRMĂ…GHIMPATĂ! Zice o vorbă veche: cui cu cui se dezbate, aşa şi aici: GHIMP PE GHIMP… dezbate! Laudă şi slavă în veci domnului Mihai… De-ar fi fost să facă doar atât şi era demn să fie trecut în istoria neamului…
- Dar despre vize ce ziceţi? mă ia din scurt reportera TV.
- Principiul suprem al lumii de astăzi este: libera circulaţie a persoanelor, bunurilor materiale şi a ideilor… Deşi, dacă ar fi după mine, aş pune pe primul loc: IDEILE. Dar şi aşa nu e rău… Să vă spun o parabolă, un banc frumos de-al regretatului şi spiritualului interpret popular care a fost Nicolae Sulac. Zicea dânsul aşa, despre omul sovietic… Care era cel mai liber om din lume, precum clamau comuniştii. Zicea: „Noi sântem slobozi, dar nu sântem… liberi”. - „De ce, Nicolae?” îl întreba câte unul, mai tare de cap ori prefăcându-se naiv. „Uite-aşa, îl dumirea Nicolae: vaca în ocol îi dezlegată de la else? Îi dezlegată. Înseamnă că-i slobodă? Îi slobodă. Dar… nu-i liberă! Pentru că-i închisă în ţarc şi… Nu poate să iasă!”…â
- Dar dta ai călătorit pe timpuri în străinătate?
- Târziu… Abia pe la 48 de ani am ieşit din ţarcul sovietic…
- Şi cine călătorea pe atunci?
- Cei care… inspirau încredere din partea regimului, dar şi mai făceau servicii de supraveghere pentru organele speciale…
- Şi ce avantaje ne va deschide anularea vizelor pentru Europa?
- Multe. Foarte multe. În primul rând, va dispare mişcarea ilegală de persoane… Cu pericole mari, cu implicarea masivă a structurilor mafiote, cu exploatarea nemiloasă a oamenilor… Va fi garantată securitatea oamenilor … De altfel, vreau să amintesc că dna Faion, comisar European, a mers şi la Tiraspol. Le-a vorbit oficialilor de acolo despre aceleaşi avantaje, de care se vor bucura şi cetăţenii din stânga Nistrului.. Şi ştii ce i-a răspuns un înalt demnitar?
- ?
- Că cei din aşa zisa Republică Moldovenească Nistreană (eu o numesc un pic altfel: Republica Moldovenească Nistreaţă!) doar în proporţie de 30% deţin paşapoarte de Moldova, ceilaţi au paşapoarte ruseşti… Dar bine că a mers dna Faion: după abolirea vizelor pentru cetăţenii RM, în ansamblu, cred, tot mai mulţi dintre ei îşi vor perfecta paşapoarte de Moldova...
- În concluzie?
- Să ne vedem sănătoşi, călătorind liber în Europa, iar la toamnă şi semnând Acordul de Asociere…
8 februarie 2014