Înaltul reprezentant internațional în Bosnia-Herțegovina, Valentin Inzko, a sugerat posibilitatea trimiterii militarilor din Uniunea Europeană, dacă tulburările din țara balcanică se agravează, dar a precizat că deocamdată nu este cazul. Sâmbătă și duminică situația a fost mai calmă după câteva zile de violențe cauzate de sărăcie, corupție și paralizie politică.
Două partide din coaliția guvernamentală de la Sarajevo s-au pronunțat duminică în sprijinul unor alegeri anticipate pentru a dezamorsa furia oamenilor care s-a revărsat în stradă, cauzând violențe nemaiîntâlnite de la războiul din 1992-1995.
Partidul Social Democrat a spus că trebuie oprite violențele, restabilită securitatea și organizate urgent alegeri, înainte de scrutinul la termen din octombrie.
Apelul a fost sprijinit de unul din reprezentanții președinției tripartite a Bosniei-Herțegovina, Bakir Izetbegovic, care este și liderul Partidului Acțiunea Democrată.
Patru administrații locale, inclusiv în capitala Sarajevo, au demisionat deja de la declanșarea protestelor, soldate cu sute de răniți, mai ales printre polițiști și cel puțin 17 clădiri guvernamentale incendiate.
Violențele au izbucnit miercurea trecută în orașul nord-vestic Tuzla, odinioară un centru industrial puternic. Închiderea fabricilor de aici a contribuit la creșterea șomajului în Bosnia Herțegovina până la aproape 40%. Nemulțumirea oamenilor a atins masa critică, ducând la protestele „Stomacului Gol”, după cum sunt numite de unii.
Protestele din Bosnia
Mai multe sute de cetățeni au protestat la Sarajevo împotriva sărăciei și corupției din Bosnia-Herțegovina.
O locuitoare din Tuzla a spus reporterilor Europei Libere că nu-și poate găsi de lucru de 12 ani: „Totul din cauza cumătrismului. Nimeni n-are nevoie de tine, dacă n-ai cunoscuți”.
Protestele au cuprins alte câteva orașe, culminând vineri la Sarajevo. Sute de protestatari cu lozinca „Afară cu Hoții!”, au dat foc mai multor clădiri oficiale, inclusiv președinției și sediului guvernului de canton. O parte din Arhiva Națională a fost mistuită de flăcări.
Locuitori din Sarajevo trec grăbiți pe lângă clădirile înnegrite, scrie într-un reportaj agenția Reuters. Geamurile făcute țăndări scrâșnesc sub picioare, iar scaune aruncate de protestatari de prin birouri stau răsturnate pe trotuar. Unora aceste scene le amintesc de asediul de pe timpul războiului, un bombardament de 43 de luni al forțelor sârbilor bosniaci de pe colinele din jur, căruia îi revin peste 10 mii din cele 100 de mii de vieți pierdute în conflictul din 1992-95. „Cu greu îmi țin lacrimile”, spune Enisa Sehic, o economistă de 46 de ani. „Parcă ne-am fi întors în trecutul nu prea îndepărtat”.
Frica revenirii violențelor din anii 1990 a inhibat multă vreme protestele sociale. Economista Svetlana Ceinic a spus Europei Libere că oamenii de rând din toate fracțiunile etnico-religioase ale Bosniei se pot uni în revolta lor față de elitele care au profitat pe cheltuiala altora: „Frica cea mai mare a acestui guvern este că într-o bună zi țara se va uni. Ar fi un coșmar politic pentru elitele din Bosnia-Herțegovina. Revoltele sociale pot duce la o asemenea unire pentru că avem cu toții stomacul gol”, spune Ceinic.
Președinția tripartită a Bosniei, din care fac parte reprezentanții comunităților sârbă, croată și musulmană a devenit un simbol al divergențelor și disfuncționalității în fosta republică iugoslavă.
Agenția Reuters amintește că acordurile prin care s-a pus capăt războiului de la începutul anilor 1990 au creat o administrație puternic descentralizată. Împărțirea țării în două republici autonome, cea a sârbilor și cea a croaților și musulmanilor bosniaci, a rezultat într-un sistem de guvernare greoi. Una dintre părți, Federația Bosniacilor și Croaților, este împărțită la rândul ei în zece cantoane, fiecare având propriul prim-ministru și cabinete de miniștri. Este un aparat foarte costisitor, dar din el se hrănesc partidele politice care, în consecință, nu vor să-l schimbe.
Unii participanți la proteste spun că limbajul forței este singurul pe care liderii țării îl vor înțelege. „Aceasta trebuia să se întâmple”, spune Mirsad Dedovic, de 56 de ani, de la Sarajevo. „Pe de o parte mi-a părut rău de ce am văzut, dar pe de altă parte – las’ să ardă!”, spune Dedovic. Sanela Fetic, o șomeră de 35 de ani a luat parte și ea la proteste, iar apoi s-a aflat printre voluntarii care au curățat străzile. „Îmi pare bine că am făcut-o, spune ea. Acum vom curăța această mizerie, tot așa cum îi vom curăța pe politicienii care ne-au adus aici”.
