Linkuri accesibilitate

O emisiune de Valentina Ursu.





Premierul Iurie Leancă a făcut un nou apel la unitate, în scopul integrării europene, la mai puțin de o săptămână, după ce, într-un referendum neacceptat de autoritățile centrale, găgăuzii s-au pronunțat pentru orientarea spre structurile dominate de Rusia lui Putin. Și, pentru că plebiscitele din Găgăuzia au devenit, în această săptămână, subiect pe agenda locală, dar și internațională, căutăm răspuns la întrebarea de ce a fost perturbat echilibrul între Chișinău și Comrat.

Referendumul care a avut loc în Găgăuzia este un avertisment că diferențele actuale dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă nu se limitează doar la Ucraina, ci se răsfrâng asupra unui teritoriu mai larg la frontiera Uniunii Europene. Despre aceasta se spune într-un articol publicat de Agenția Stratford. Europa Liberă a căutat să afle ce cred locuitorii din vecinătatea Transnistriei despre vectorul politicii externe a Moldovei. Popasul l-am făcut la Căușeni.

Europa Liberă: Ce știe lumea despre integrarea europeană? E suficient de informată?

-„Despre aceasta se vorbește nu numai la televiziune sau la radio. Despre aceasta se vorbește și în piață, și la mese de sărbătoare, și unde doriți.”

Europa Liberă: Numiți câteva avantaje de pe urma apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

-„Haideți aceasta să ne spună politicienii.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, aici, la Căușeni, cum vedeți aceste avantaje?

-„Deocamdată nu le văd.”

Europa Liberă: Ce ați vrea să vedeți?

-„Vreau ca integrarea europeană să fie la noi în țară, anume pentru a ne egala cu țările care au ceea spre ce noi tindem. Pentru că nimeni la noi acasă nu va veni din Europa să ne facă standardele lor. Noi trebuie să le facem.”

Europa Liberă: Și aici, la Căușeni, ce trebuie de făcut?

-„Integrarea europeană eu o înțeleg ca o provocare spre a activa în beneficiul omului și pentru ridicarea bunăstării acestuia, așa cum e în țările dezvoltate din Europa.”

Europa Liberă: Dar, vorba dumneavoastră, aceasta trebuie făcut aici, de răsuflecat mânecile, de pus mintea în mișcare.

-„Exact, fie Uniunea Europeană, fie Uniunea Euroasiatică, indiferent ce e, noi trebuie să muncim, noi trebuie să conștientizăm și trebuie să ne obținem realizările.”

Europa Liberă: Lumea e divizată între cei care vor ca Moldova să meargă înspre Uniunea Europeană și cei care vor ca Moldova să îmbrățișeze opțiunea pro-estică?

-„Exact. Și aceasta este evident.”

Europa Liberă: Cine îi divizează pe cetățeni?

-„Cine îi divizează? Cei care propagă, unul propagă Uniunea Europeană, unul propagă Uniunea Euroasiatică. Cei care muncesc în Asia, Rusia, Kazahstan tind spre Uniunea Euroasiatică pentru că vor să aibă acolo acces liber, vor să aibă loc de comerț și așa mai departe. Cei care sunt răspândiți mai mult în partea europeană tind în direcția aceea. Adică politicienii au o viziune, dar cei care percep au alte interese și sunt mai mult personale, mai mult familiale, mai mult de rudenie, mai mult de etnie.”

Europa Liberă: Cine decide soarta Moldovei, încotro să meargă?

-„Trebuie să o decidă poporul. Eu cel mai bine aș vedea poate chiar un referendum – la sfat cu lumea - să vedem, până la urmă, ce facem, pentru că atunci când se decide în cabinet, aceasta nu de fiecare dată este corect.”

Europa Liberă: Ce ați înțeles personal din ceea ce s-a întâmplat în Găgăuzia, din așa-zisele „referendumuri”?

-„A fost votul regiunii, privește regiunea, dar este insuficient ca să hotărască soarta unei republici. Nu exprimă votul republicii.”

Europa Liberă: Dar regiunea trebuia de sine stătător să facă ceva ce este ilegal?

-„Nu zic de Găgăuzia, zic de satul Plopi-Știubei, din raionul Căușeni, dacă vrea să facă referendum, lasă să îl facă. Și, dacă poate să plece în altă parte decât republica, lasă să o facă, acestea sunt niște aberații. Eu, de exemplu, nu cunosc cum ar fi posibil de realizat rezultatul acestui scrutin, acesta nu ține de majoritatea republicii.”

Europa Liberă: Ce credeți despre acest referendum care a avut loc în Găgăuzia, la care lumea a fost chemată să aleagă între Est și Vest?
Referendum la Comrat

Referendum la Comrat


-„Eu îi respect pentru că sunt atât de hotărâți și ei vor singuri să-și croiască soarta. Și ar trebui moldovenii să ia exemplu, să fie mai hotărâți în ceea ce fac, fiindcă suntem foarte nehotărâți, suntem un popor care așteptăm cineva să vină să ne rezolve nouă problemele. Noi ar trebui să luăm exemplu de la dânșii, că ei singuri au organizat acest referendum, în pofida la toate piedicile. Singuri și-au organizat acest referendum, măcar că au fost și interdicții. Și eu cred că ei foarte îndrăzneț au procedat. Ei, mă rog, legalitatea... aceasta au să hotărască cei de sus, dar faptul că ei au făcut ceea ce și-au dorit, și-au exprimat părerea, eu îi respect pentru acesta.”

Europa Liberă: Ar trebui un referendum la care lumea să spună încotro vrea să meargă Moldova? Vreți integrare în Uniunea Europeană sau în Uniunea Euroasiatică?

-„Păi, în luna noiembrie, un astfel de referendum practic a fost, când s-au adunat sute de mii de oameni în Piața Marii Adunări Naționale care au spus că vrem să mergem spre Europa. Care referendum mai trebuie? Și încă o întrebare: pentru ce la fiecare sătuc să facem referendum? Dacă om fi fiecare cu guvernarea lui, halal de așa țară. Este Constituția țării, Legea Fundamentală care trebuie respectată.”

Europa Liberă: Cum e percepută această idee a integrării europene aici, în teritoriu, la Căușeni? Care sunt avantajele, beneficiile apropierii Moldovei de UE?

-„Cred că desul de bine se vede, din toate punctele de vedere și ale activității, și ale vieții de zi cu zi.”

Europa Liberă: Câți ani i-ar trebui Căușeniului să semene cu o comunitate europeană?

-„Schimbări spre bine se fac în raionul Căușeni foarte mari, s-au mai hotărât problemele, avem un centru aici construit, fac reparații la școli, infrastructură, apă, canalizare. Se face, se lucrează.”

Europa Liberă: Ce știți despre integrarea europeană?

-„Ei, ceea ce se vorbește la televizor.”

Europa Liberă: Dar ce se vorbește?

-„Precum că Republica Moldova este în stadie de integrare. Și procesul de integrare este un proces îndelungat, nu este chiar așa de simplu. Asta e.”

Europa Liberă: Dar știți care sunt beneficiile, ce câștigă cetățeanul, statul de la această apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană?

-„Eu nu sunt atât de interesată. Pe mine mă atrage mai mult integrarea în Uniunea Vamală.”

-„De ce vor în Uniunea Vamală? Pentru că oamenii noștri pleacă în Rusia – iată care e problema. În primul rând, e limba, avem multe rude acolo.”

La Căușeni

La Căușeni

-„Suntem mai aproape și după nivelul de dezvoltare economică, și după nivelul spiritual, și avem și aceeași credință, și aceeași mentalitate, aș zice. Mai degrabă, am obține acolo succese, ne-am construi calea noastră. Fiindcă în Uniunea Europeană eu consider că e diferență chiar și între nivelul de cultură, economie, e foarte mare. Și, ca să o depășim, cred că nu numai o generație trebuie să treacă, ne vom trece și noi. Poate copiii noștri, dar noi…”

Europa Liberă: Dar lumea e dezbinată pe motiv că unul vrea cu Estul și altul vrea cu Vestul?

-„Toți s-au lăsat în nădejdea conducătorilor, mă rog, sunt la conducere și au dreptul ei să hotărască. Posibil că perspectiva integrării europene este mai bogată, posibil că promite ceva mai mult, dar eu cred că nu o singură generație trebuie să treacă.”

Europa Liberă: Dar în Uniunea Vamală nu tot mai mult se promite și mai puțin se face? Iată, există acest embargou pentru vinurile moldovenești, există această temere că moldoveni aflați la muncă în Federația Rusă vor fi expulzați și trimiși acasă. Acesta îngrijorează?

-„Nu îngrijorează fiindcă eu socot că e joc politic. Când politicienii se ceartă între ei, producătorii suferă. Populația suferă din cauza jocurilor politice. Dar nu avem ce face.”

Europa Liberă: Cum înțelege lumea integrarea europeană aici, la Căușeni?

-„În raionul Căușeni, în întregime nu aș putea răspunde. Însă o parte din populația raionului vede bine chestia dată, deoarece lumea ar putea circula liber, ceea ce ne-ar lega mai mult cu lumea civilizată.”

Europa Liberă: Ce părere aveți despre aceste plebiscite care au avut loc în Găgăuzia?

-„Păi, este o chestie negativă, dar totuși noi vorbim despre așa-zisa „republică nistreană”, așa-zis „referendum”, însă acestea arată că undeva conducerea de vârf are anumite scăpări. Ar trebui mai mult să se axeze pe combaterea corupției în Republica Moldova, mai mult să lucreze asupra ridicării bunăstării poporului, asupra întrebărilor de integrare a Republicii Moldova, în primul rând,
„Avem douăzeci de ani de când vorbim despre reintegrarea țării, însă granițele Transnistriei se extind pe teritoriul Republicii Moldova și se întăresc.”
înăuntru țării, dar nu în afara ei. Deoarece avem douăzeci de ani de când vorbim despre reintegrarea țării, însă granițele Transnistriei se extind pe teritoriul Republicii Moldova și se întăresc. Noi suntem acei care am trăit de la începutul vieții noastre aici, am fost totdeauna megieși cu Tighina, Tiraspolul. Adică multe persoane din raionul Căușeni lucrau acolo, aveau o sură de câștig pentru existența familiei lor. Și, la un moment dat, am ajuns noi să trecem pe o oră în regiunea transnistreană, trebuie să stăm în cozi, să scriem declarații, dar pentru ce? Nu știm.”

Europa Liberă: Există o explicație pentru această frică a unor cetățeni că, odată ce Republica Moldova se apropie de UE, presiunea Rusiei va fi tot mai mare asupra statului?

-„Clar și evident, că noi practic luptăm cu o țară care nu are hotare comune cu noi.”

Europa Liberă: Cu cine?

-„Păi, cu Rusia, e clar. Noi putem să stăm în Rusia nouăzeci zile, trebuie să iscălim declarații. Trebuie să avem permis de muncă. Dar ce permise au cazacii care vin, eliberați de prin pușcăriile rusești, vin și arată că ei sunt stăpâni aici, la noi?! Dacă vorbim de malul stâng al Nistrului, ce au căutat la
Ei practic la noi fac ce vor. Iată unde trebuie să își orienteze întrebările de bază conducerea Republicii Moldova.
Valea Verde, la Grădinița, la Fârlădeni, la Hagimus și așa mai departe? Adică ei practic la noi fac ce vor. Iată unde trebuie să își orienteze întrebările de bază conducerea Republicii Moldova, dar nu cu Plahotniuc, Filat și care mai sunt acolo. Adică chestiuni care umbresc întrebările de bază. De aceea, dacă vorbim de transparență, anume în direcția aceasta trebuie să muncim.”

Europa Liberă: Dar unde trebuie să ajungă Moldova?

-„La integrarea cu Europa, la un trai decent. Trebuie să își aducă acasă cetățenii care muncesc la negru.”

***

Moldovenii trebuie să fie mult mai informați despre beneficiile integrării europene, este opinia președintelui raionului Căușeni, Ion Ciontoloi, care mai crede că populația țării rămâne a fi scindată, atunci când trebuie să dea răspuns la întrebarea încotro Moldova.

Ion Ciontoloi: „Dacă să vorbim de raionul Căuşeni, dar şi în republică, populaţia este divizată între acei care împărtăşesc politica conducerii Republicii Moldova de integrare în Uniunea Europeană şi cei care se vor în Uniunea Euroasiatică. Este o greşeală a noastră lipsa de comunicare şi lipsa de informare îndeajuns. Noi vedem ce s-a întâmplat în Găgăuzia. A fost suficient să se spună că integrarea europeană este semnul egalităţii cu unirea cu România şi deja atâtea revolte au apărut. Cu toate că noi toţi, şi cei din Căuşeni, şi cei din Găgăuzia, dorim să avem apă potabilă de calitate, pe bani europeni, dorim să avem drumuri bine asfaltate, pregătite, pe bani europeni. În raionul Căuşeni, sunt atâtea finanţări prin diferite fonduri, pe bani europeni, proiecte prin care reparăm instituţii şcolare, preşcolare, instituţii medicale, atâta infrastructură se construieşte pe bani europeni, dar este o bună parte a populaţiei care se dorește în Uniunea Euroasiatică. Cu toată că şi pe acei de la Chişinău, care speculează pe această temă, îi văd bine la televizor, în costume, dar precis că nu sunt produse în Rusia, se plimbă prin ţară cu maşini, precis că nu sunt Jiguli, nu sunt Volga, sunt Mercedesuri, Jeepuri, BMW-uri, Škoda.”

Europa Liberă: Acuma anumiţi lideri de opinie încearcă să promoveze ideea că, în fiecare raion, ar fi bine de organizat un referendum ca cetăţenii să se pronunţe pe marginea vectorului politicii externe.

Ion Ciontoloi:
„Ştiu precis că, în Căuşeni, este exclus lucrul acesta. Dar, mai deunăzi, îl vedeam pe Dodon la televizor. Și mi-a plăcut o persoană mai departe de politică, dar se uitase la el şi, aşa, cu o indignare zice: „Ce n-ar face băiatul acesta numai să se menţină în politică şi să câştige vreo şase procente să intre în Parlament?! E gata să vândă orişice, să speculeze pe orişice sentimente ale populaţiei.ʾ.”

Europa Liberă: Şi chiar cetăţeanului îi vine greu să aleagă grâul de neghină, să nu se lase manipulat, dezinformat?

Ion Ciontoloi: „Este un gol al nostru, al politicienilor care promovează vectorul european. Nu am avut, probabil, destule discuţii, să demonstrăm populaţiei că, da, este simplu. Unde se trăieşte mai bine astăzi? În Uniunea Euroasiatică sau în Uniune Europeană? Încă suntem membri ai CSI-ului, este ceva tot de gen Uniunea Euroasiatică. Care au fost beneficiile pentru Republica Moldova? Mie mi-ar fi foarte greu să văd un proiect susţinut pe banii ruseşti, pe banii din CSI sau anumite beneficii, atâta timp cât suntem noi în CSI. Numai probleme am avut şi cu exportul. Cu părere de rău, suntem dependenţi de resursele energetice, plătim cele mai mari preţuri pentru resursele energetice.”

Europa Liberă: Pentru gaze, în primul rând.

Ion Ciontoloi:
„Pentru gaze. Nu avem niciun beneficiu la importul carburanţilor. Dar ce probleme avem cu exportul fructelor noastre, cu vinurile? Cum ceva se schimbă în politică în Republica Moldova, cum Rusia găseşte că vinurile noastre sunt necalitative… Şi, totodată, suntem membri ai CSI.”

Europa Liberă: Cine totuși trebuie să decidă soarta Republicii Moldova, încotro să meargă, spre Est, spre Vest?

Ion Ciontoloi:
„Totuși, prevalează numărul celor care susțin integrarea în Uniunea Europeană. Și în minoritate sunt toți ceilalți care spun că nu ne trebuie nicio integrare sau cei care socot că, pentru Republica Moldova, ar fi beneficii de a se integra în Uniunea Vamală, cea care va fi formată cândva. Evident că noi suntem un raion care ne mărginim cu Ucraina. Președintele Ianukovici a schimbat vectorul european brusc, sub influența Rusiei – și socot eu și o bună parte din cetățeni – revoltele sunt justificate.”

Europa Liberă: Se răsfrânge cumva situația de acolo asupra opiniei cetățeanului, locuitorului de aici, de la Căușeni?

Ion Ciontoloi: „Locuitorii de la Căușeni, într-o măsură oarecare, îi invidiază pe ucraineni că sunt mai deciși, deoarece noi ținem minte când un partid politic a intrat în Parlament, a fost susținut de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, când a declarat că va urma vectorul european și imediat, peste o perioadă nu chiar mare de timp, a întors vectorul la 180 de grade.”

Europa Liberă: Vă referiți la Partidul Comuniștilor condus de domnul Voronin?

Ion Ciontoloi:
„Sigur că da. Și nicio revoltă, nimic, în Republica Moldova nu s-a produs. Cu toate că Partidul Comuniștilor a fost votat pentru vectorul european, cu părere de rău, moldovenii nu au fost atât de hotărâți.”

Europa Liberă: Vă mărginiți aici și cu regiunea transnistreană. Admiteți că ar mai putea să fie provocări din partea Tiraspolului, ca să împiedice acest curs european?

Ion Ciontoloi:
„Provocările noi le simțim permanent, pe parcursul a douăzeci și ceva de ani, din partea Transnistriei, dar, cu părere de rău, și din partea găgăuzilor. Gândesc că totuși a fost o greșeală, când li s-a acordat statutul de autonomie locală pe criterii etnice. Mă rog, mă uit, din bugetul de stat li se alocă destul de multe finanțe, pentru susținerea teritoriului, dar, în momentele cele mai dificile pentru Republica Moldova, de o responsabilitate mai înaltă, găgăuzii, împreună cu transnistrenii, evident că sunt dirijați de Moscova, se străduie să încurce politicii Republicii Moldova și, în orice moment, pot să te trezești cu provocări... Și iarăși nu înțeleg, atunci când guvernul Republicii Moldova a ales și susține calea integrării europene, un membru al guvernului organizează referendumuri.”

Europa Liberă: Vă referiți la bașcanul Găgăuziei, domnul Formuzal?

Ion Ciontoloi:
„Da, la bașcanul Găgăuziei, domnul Formuzal.

***

Și politicianul Nicolae Andronic, fost vicepremier și fost vicespeaker, are reproșuri la adresa bașcanului Mihail Formuzal.

Nicolae Andronic: „Acest başcan a înţeles foarte bine că trebuie să se ocupe cu agonisirea fondurile europene, cât şi din Turcia şi Rusia. Şi, la al doilea mandat, el lucrează mai mult pentru buzunarul său decât în interesul găgăuzilor. Situaţia materială de acolo permite ca găgăuzii să fie manipulaţi. Ei sunt săraci, ca şi marea majoritate a populaţiei din Republica Moldova. Numai că, cred, nouăzeci la sută din gastarbaiterii din Găgăuzia lucrează peste hotare la Moscova şi de aceea ei, ideologic, sunt legaţi mai mult de Moscova. Știu şi un caz, poliţia moldovenească a fost invitată la Ministerul de Interne al Rusiei pentru a le lămuri cine sunt găgăuzii, că ei comit crime de care nu s-au mai văzut niciodată prin Rusia. Pe acest fundal, survine parafarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană. Or, Republica Moldova nu a simţit atât de dur atitudinea Rusiei faţă de acest eveniment, deoarece Rusia era preocupată de ucraineni. Şi astăzi, când Transnistria a declarat că nu mai este parte a Republicii Moldova...”

Europa Liberă: A vorbit despre un divorţ civilizat de Republica Moldova.

Nicolae Andronic:
„Şi este portavoce a Rusiei aici, acest rol şi l-au asumat politicienii din Găgăuzia, care, pe perioada tuturor acestor ani, au fost finanţaţi de către Rusia. Başcanul nu a ieşit niciodată la şedinţele de guvern să spună că este nemulţumit sau că...”

Europa Liberă: ...are pretenţii faţă de parcursul european al Republicii Moldova.

Nicolae Andronic:
„Or, acţiunile acestea nu sunt de neglijat.”

Europa Liberă: Tribunalul local a zis că este ilegal să organizeze aceste două plebiscite. Procuratura Generală a pornit o investigaţie penală.

Nicolae Andronic: „Eu nu cred că se vor solda cu vreun rezultat aceste investigaţii. Nu vor fi traşi la răspundere niciodată, deoarece se vor teme să nu-i facă pe liderii lor politici eroi naţionali acolo, în teritoriu. Aceasta vorbeşte despre incapacitatea şi nedorinţa Chişinăului de a lucra asiduu anume în acel teritoriu. Or, noi vedem miniştrii mai mult în revistele glamour, VIP Magazin şi nu îi vedem în teritoriu.”

Europa Liberă: Cum ar trebui să trateze guvernarea de la Chişinău această autonomie a găgăuzilor?

Nicolae Andronic:
„Trebuie să o trateze ca pe un teritoriu al Republicii Moldova. Nu ştiu ce va face guvernarea, dacă mâine, de exemplu, la Briceni ar avea loc un astfel de referendum.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră ce părere aveţi despre aceste referendumuri?

Nicolae Andronic:
„Eu am trecut prin asemenea experiențe, în anii 1990-1992, şi ţin minte cum a început conflictul transnistrean, când aveau loc şedinţe ale consiliilor locale şi se cerea ieşirea de sub controlul Republicii Moldova. Mă tem că acest proces ar putea iarăşi servi drept motivaţie pentru un conflict local, care, de data aceasta, va fi alimentat încă mai puternic din partea Rusiei, în preajma semnării Acordului de Asociere la Uniunea Europeană. Nu trebuie să privim acest fenomen numai ca pe un moft al găgăuzilor, al unui grup de găgăuzi. Aceşti găgăuzi, organizaţia lor, au fost finanţaţi direct de la Moscova. Eu am văzut nişte lideri la un post de televiziune, factori de decizie din ţara noastră, care au zis: „Of, de acolo au venit şi nişte bani.” Domnilor, de ce să ne lamentăm, după ce au venit?! Ei nu trebuiau să vină pentru această organizare, banii trebuiau opriţi la hotar. Toţi deputaţii locali sunt membri ai Partidului Democrat sau ai Partidului Liberal Democrat din Moldova. Ei de ce au votat? Şi, când se spune: „Noi ne vom clarifica cu membrii noştri de partid” – este, pur şi simplu, o poveste de adormit copiii. Premierul a fost lăsat de unul singur cu această mașinărie, toţi au stat de o parte şi îmi pare că nu şi-au dat seama la ce poate duce acest referendum. Dar nici nu trebuie să isterizăm lucrurile în cauză. Eu cred că populaţia Republicii Moldova – nu numai comuniştii care puneau problema – a avut dreptul să cunoască Acordul de Asociere. Trebuia publicat şi lămurit de miniştri, de membrii cabinetului de miniştri, anume în aceste teritorii care sunt minţite.”

Europa Liberă: Deci insuficienţa de informaţie se face resimţită?

Nicolae Andronic:
„Aceasta se vede foarte clar şi nu are nimic comun cu ideologia. Liderii găgăuzi au lucrat foarte bine, au nişte ziare ruseşti în Chişinău care i-au susţinut, au televiziunea lor găgăuză. S-au simţit în apele lor și se vor simţi în continuare.”

Europa Liberă: Dar aproape patru la sută din populaţia Republicii Moldova poate să influenţeze decizia majorităţii?

Nicolae Andronic: „Nu vorbim acuma de aceste patru la sută, noi vorbim despre o bubă. Când omul are pe corpul lui un buboi cu puroi, îl doare şi îl încurcă, de exemplu, să se mişte, să se aşeze... Aşa şi aici, acest buboi – pe care îl văd numai ca un început al unor acţiuni – mai târziu se va răspândi ca cancerul, ca metastazele, în alte teritorii. Am văzut, la un post de televiziune din Rusia, un reportaj prin care s-a lămurit foarte clar cine sunt găgăuzii. Astfel, cred, se începe o pregătire metodică a discreditării, de fapt, a acestei aderări. Şi, uitaţi-vă, cum o fac.”

Europa Liberă: A aderării la Uniunea Europeană?

Nicolae Andronic:
„Da. Şi eu cred că, pe fundalul spiritelor din Ucraina, care se liniştesc, Rusia va avea mâinile dezlegate pentru a ajunge până la Moldova. Pe de o parte, ne-a mers că au fost mitingurile acestea în Ucraina şi ruşii nu au mai avut când să-şi aducă aminte de noi. Dar eu cred că, până la semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, aceste acţiuni vor fi mai serioase. De aceea, guvernul trebuie să-şi planifice acţiunile, nu, pur şi simplu, să vorbească ca despre un referendum, deoarece este o acţiune care poate destabiliza situaţia în toată republica.”

Europa Liberă: Domnule Andronic, statutul care i s-a oferit unităţii teritorial-administrative Gagauz-Yeri este unul care ar trebui să-i mulţumească? S-au văzut auzite voci care spuneau că ar trebui în Constituţie să fie consfinţită această autonomie a Găgăuziei.

Nicolae Andronic:
„Găgăuzii şi aici sunt un cap de pod de interese. Ei vor să consfinţească autonomia lor, în cazul în care Moldova îşi pierde statutul de ţară independentă. Adică, dacă Moldova s-ar uni cu România, Găgăuzia să nu fie parte a acesteia. Iată care este toată şmecheria. Or, cei care spun că această lege este rea, nu au trecut prin anii '90 şi nu ştiu despre conflictul care a fost, nu ştiu cum a fost. Această lege este foarte bună şi puteau fi folosite unele elemente pentru formarea judeţelor în Republica Moldova. Or, anume aşa trebuiau să fie formate judeţele. Dar este altă problemă, în jocul acesta al politicienilor, cu aşa-numita autonomie. Această autonomie nu are mai mulţi alegători, de exemplu, decât raionul Hânceşti sau raionul Orhei. Dar nimeni nu a fost tratat, nici conducătorul de Orhei, nici de Hânceşti, atât de bine cum au fost trataţi cei din Găgăuzia: credite pentru apeducte de la turci, chiar şi România a investit în regiune şi bravo inclusiv domnului ambasador Marius Lazurca. Dar ce poţi să faci cu aceşti oameni, pe care îi interesează doar banul şi mai mult nimic? Or, aici este vorba de caracterul unitar al statului Republica Moldova. Dacă avem teritorii care nu vor fi controlate, atunci noi nu suntem interesanţi nimănui, devenim un petec de pământ care chiar nu
Dacă avem teritorii care nu vor fi controlate, atunci noi nu suntem interesanţi nimănui, devenim un petec de pământ care chiar nu are viitor… Regula şi executarea legilor, uniformă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, trebuie să fie principalele postulate ale acestui stat.
are viitor… Regula şi executarea legilor, uniformă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, trebuie să fie principalele postulate ale acestui stat. Vă spun, încă o dată, nu a încercat nimeni, în această perioadă, nici başcanul, să vină să spună că el nu e de acord cu semnarea Acordului de Asociere. A fost luat în delegaţii europene, a fost curtat, dar, până la urmă, s-a văzut că trebuie de lucrat în zona aceasta nu cu liderii care se schimbă. Ei ştiu că, dacă nu se făceau aceste declaraţii, veneau alţii, mai agresivi. Şi atunci, guvernul de la Chişinău, în loc să meargă să se joace cu aceşti lideri, mai bine mergea la populaţie şi le vorbea despre ceea ce a făcut guvernul Republicii Moldova în teritoriu, despre ceea ce urmează să facă.”

Europa Liberă: Despre beneficiile aderării la Uniunea Europeană.

Nicolae Andronic:
„Despre beneficiile pe care le va avea anume această zonă. Eu ştiu ce înseamnă să vină un găgăuz pentru a scrie o cerere de aderare la un partid. Aceasta înseamnă că cei de la Chişinău își fac speranţe că, la alegerile parlamentare, vor lua mai multe voturi, cu toate că, atunci când au loc alegerile locale, găgăuzii merg independent. Între mandatele locale ei se înscriu în partide, pentru a mai absoarbe nişte bani şi apoi iarăşi fug, îi părăsesc pe cei care i-au finanţat de la Chişinău, cu interesele lor şi cu votul pentru comunişti sau pentru socialişti. Problema Găgăuziei şi problema Transnistriei trebuie privite în comun.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG