Linkuri accesibilitate

Directorul BERD a îndemnat autoritățile moldovene să facă mai mult pentru a „decontamina” sectorul bancar moldovean


Suma Chakrabarti: „Investitorii străini au nevoie să simtă că sectorul bancar în orice țară funcționează în sprijinul investițiilor.”



Directorul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare a declarat la Chișinău că lipsa de transparență în sectorul bancar moldovean împiedică BERD să facă mai multe investiții în Republica Moldova. Suma Chakrabarti le-a vorbit jurnaliștilor la finalul unei vizite de câteva zile. BERD este cel mai mare investitor corporativ în Republica Moldova, inclusiv în sectorul bancar, construcția infrastructurii și creditarea întreprinderilor mici și mijlocii. Numai anul trecut a investit peste 128 de milioane de euro în 15 proiecte. Suma Chakrabarti spune că investiția putea fi și mai mare, dacă guvernul moldovean nu decidea să concesioneze aeroportul internațional unei firme rusești la o licitație închisă. Lipsa de transparență în sectorul bancar inhibă alte investiții, a declarat directorul BERD la conferința la care a fost de față și Alla Ceapai.


Directorul BERD, Suma Chakrabarti a lăudat decizia de joi a Băncii Naționale a Moldovei de a împiedica două grupuri netransparente de acţionari să preia controlul asupra băncii VictoriaBank, unde deține acțiuni și BERD.

Dar Chakrabarti a îndemnat autoritățile moldovene să facă mai mult pentru a „decontamina”, cum a spus el, sectorul bancar moldovean:

„Investitorii străini au nevoie să simtă că sectorul bancar în orice țară funcționează în sprijinul investițiilor, că resursele din sistemul bancar merg către prioritățile principale, către proiecte economice sănătoase și nu sunt folosite după criterii non-economice ca să satisfacă interesele personale ale cuiva. Din această cauză am lăudat acțiunile de ieri și acțiunile care mai trebuie să urmeze pentru a începe într-adevăr curățenia. Cred că trebuie să se ia măsuri pentru decontaminarea sectorului bancar”.

În afară de aceasta, directorul BERD a mai spus că investitorii au nevoie de un sistem de justiție corect, care nu se comportă în mod arbitrar și care nu face altceva decât să aplice legea.

Sistemul de justiție şi netransparența din sectorul bancar ar fi, în cuvintele lui Chakrabarti, principalele două domenii în care Republica Moldova rămâne în urmă din perspectiva investitorilor.

Chakrabarti a menţionat că capacitata BERD de a lucra cu băncile moldoveneşti a scăzut semnificativ. Din cele 100 de milioane de lei pe care BERD planifică să le investească în acest an, mai puţin de 20 de milioane vor merge în sectorul bancar, de două ori mai puţin decât în 2010.

BERD se arată îngrijorat ca să reducă investițiile în băncile moldovene, în ciuda unor proiecte care vor continua, inclusiv un acord de finanțare a micului business prin intermediul Mobiasbanca, parte a grupului francez Société Générale:

„Este foarte și foarte puțin probabil să ne mărim investițiile la 40 de milioane de euro în sectorul bancar anul acesta. Și nu pentru că noi am fi cei care am vrea să se întâmple așa. Credeți-mă, pentru noi, acordul pe care l-am încheiat ieri cu Mobiasbanca este foarte bun. Aceasta banca este curată, gestionată foarte bine. Avem nevoie să folosim sectorul bancar ca să acordăm împrumuturi consumatorilor, întreprinderilor mici și mijlocii care formează scheletul economiei moldovene. Dar ar fi iresponsabil din partea mea și a echipei mele să băgăm și mai mulți bani într-un sistem bancar de care nu suntem mulțumiți”.

L-am întrebat pe expertul economic Vlad Bercu ce autorităţile de la Chişinău nu întreprinde măsuri pentru a transparentiza sectorul bancar astfel încât să se cunoască proprietarii băncilor, cerinţă înaintate în repetate rânduri inclusiv de FMI:

„Există foarte multe interese la mijloc, probabil şi unii deputaţi poate au unele interese. Problema pare a fi un război între cei care nu vor să se afli cine stă în spatele acţionarilor băncilor şi cei care vor să se afle. Autorităţile, mă refer la BNM, Parlament, Comitetul pentru stabilitate financiară, trebuie să facă un front comun şi să ia deciziile respective, să facă lumină asupra beneficiarilor finali a băncilor, a acţiunilor.”

Vlad Bercu explică şi de ce este important ca să se cunoască proprietarii băncilor:

„Atunci când este transparenţă se ştie că o persoană nu deţine jumătate din sectorul bancar, că nu deţine un pachet semnificativ la o bancă, la a doua şi la a treia. Se ştie că aceşti beneficiari sunt cu adevărat oameni serioşi, care vor să dezvolte sectorul bancar, nu să obţină un profit rapid. Este important pentru deponentul de la bancă, clientul obişnuit, dar în special pentru investitorul care vine în Moldova este foarte important să ştie asta.”

Lipsa de transparență în sectorul bancar s-a aflat printre cauzele care au dus anul trecut la suspendarea programului de colaborare între guvernul moldovean și Fondul Monetar Internațional. FMI a cerut de mai multe ori autorităților de la Chișinău să se asigure prin legi noi și măsuri concrete că „proprietarii în ultimă instanță” ai băncilor moldovene, adică persoanele fizice, sunt cunoscuți publicului și nu se ascund în spatele unor firme. Ultima dată cererea a fost adresată în luna ianuarie anul acesta, când a eșuat o nouă tentativă a guvernului și FMI să încheie noul program de colaborare.
XS
SM
MD
LG