„Adevărul” scrie că şefa Direcţiei finanţe şi evidenţă contabilă a Ministerului Culturii l-a acuzat pe fostul ministru de spălare de bani, delapidări şi furturi. Funcţionara a recunoscut, practic, că i-a fost complice. Ea îşi încheie scrisoarea către Boris Focşa cu solicitarea ca acesta să-i restituie „sumele extorcate ilicit”, inclusiv 200 de euro pentru procurarea unui porc. Ulterior, ea şi-a retras plângerea adresată chiar lui Boris Focşa. La rândul său, democratul susţine că n-a văzut scrisoarea şi se jură că „nu se ocupă de prostii”.
Situaţia din sectorul bancar moldovenesc continuă să provoace îngrijorare instituţiilor financiare internaţionale, constată jurnalistul Ion Preaşca de la „Adevărul”. Aflat la Chişinău, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Suma Chakrabarti, a atras atenţia că lipsa de transparenţă în structurile de proprietate şi guvernarea corporativă slabă împiedică investiţiile BERD. „Cifrele deja atestă problemele din acest sector. Creditarea sectorului bancar de către BERD a scăzut de la peste 40 de milioane de euro, în 2010, la puţin peste 23 de milioane de euro, anul trecut”, a precizat preşedintele BERD. Acesta a mai spus că lupta împotriva corupţiei în toate sectoarele, inclusiv în sistemul judiciar, va fi esenţială pentru atragerea investiţiilor.
„Jurnal de Chişinău” scrie că preoţii din raionul Călăraşi sunt împotriva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. O informaţie în acest sens a fost publicată pe site-ul oficial al Episcopiei de Ungheni şi Nisporeni. Potrivit comunicatului, la 22 ianuarie curent, a avut loc o adunare a clericilor din Călăraşi, în cadrul căreia au fost discutate mai multe chestiuni, problemele fiind puse în discuţie la iniţiativa Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova (BOM). Reprezentanţii Sinodului neagă însă că ar fi solicitat preoţilor să se pronunţe pe marginea problemei aderării RM la UE.
Pagina electronică a cotidianului „Evenimentul Zilei” anunţă că directorul liceului “Lucian Blaga” din Tiraspol riscă să fie amendat cu 100 mii de lei, deoarece acesta a ar fi introdus ilegal în regiune, salariile profesorilor. Anunţul a fost făcut de aşa-zisul serviciu vamal al Transnistriei. Ion Iovcev, dar şi alţi angajaţi ai liceului se află de ore bune la audieri, pentru a oferi explicaţii de ce a introdus banii prin această metodă în regiune. Acesta avea asupra sa 114 mii lei, bani care reprezenta salariile tuturor angajaţilor din această instituţie de învîţământ. Autorităţile de la Chişinău au condamnat deciziile luate de administraţia de la Tiraspol şi solicită ca toate obiectele confiscate, inclusiv banii să le fie returnaţi înapoi dascălilor.
Despre „ipocrizia referendumului din Găgăuzia” scrie George Damian în „Timpul”. Autorul observă că este destul de greu de înţeles ce vrea başcanul găgăuz Mihail Formuzal. Pe de-o parte presa de la Chişinău spune că şi-a aranjat copiii în Uniunea Europeană, însă acasă a organizat un referendum împotriva Uniunii Europene. Iată concluzia autorului: „nu cred că Formuzal îşi doreşte în realitate o schimbare, aici este cheia problemei. Tot ce vrea el este să fie păstrată situaţia actuală: el başcan care să controleze vămile şi finanţele regiunii autonome, nici foarte aproape de Rusia, dar nici foarte aproape de Uniunea Europeană”.
Raisa Lozinschi de la „Ziarul Naţional” observă că în declarațiile publice, mai mulți deputați găgăuzi se declară deschis împotriva integrării Republicii Moldova în UE. Cu toate acestea, cel puțin șapte deputați din Adunarea Populară a Autonomiei Găgăuze dețin, pe lângă cetățenia moldovenească, și pașapoarte ale României sau Bulgariei. Unul dintre aceștia este chiar președintele Adunării Parlamentare din Gagauz-Yeri, Dmitri Constantinov, care deține și cetățenia Bulgariei. „Curios este faptul că, deși îl atacă pe președintele României, Traian Băsescu, pentru declarațiile sale unioniste, trei deputați găgăuzi sunt și cetățeni ai României. E vorba de Victor Petrioglu, Roman Tiutin și Ivan Caradja”, conchide atoarea.
„Ziarul Naţional” scrie că mai mulți criminali și interlopi din întreaga lume și-au făcut în ultimii zece ani acte de identitate moldovenești false, eliberate legal de ÎS „Registru”. Anual, instituția depistează câte 50 de cazuri de falsificări de acte sau încercări de falsificare. Majoritatea actelor false au fost fabricate pe timpul fostei guvernări comuniste, anunță ÎS „Registru”. Cu toate acestea, până acum nu a fost tras la răspundere niciun angajat al instituției. Reponsabili de la Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor nu au putut să spună dacă a știut sau nu conducerea de atunci a ministerului despre aceste cazuri de falsificare a actelor.
