Linkuri accesibilitate

Referendumurile din autonomia găgăuză şi ancheta procuraturii


Buletinele de vot la referendumurile din 2 februarie din autonomia găgăuză

Buletinele de vot la referendumurile din 2 februarie din autonomia găgăuză

Deputaţi ai majorităţii parlamentare spun că autorităţile au de gând să se mişte „atent” cu ancheta…


Referendumurile de duminică din autonomia Găgăuză fuseseră declarate ilegale de un tribunal local aşa că procuratura generală s-a autosesizat şi a deschis un dosar penal. Pentru că, explica şi premierul Iurie Leancă, luni, într-un interviu cu Europa Liberă: „Este un exercițiu care a fost calificat de instanță drept unul ilegal. Aici cred că trebuie să ne oprim, dacă mă refer la reacția noastră la acest eveniment”. Numai că nu politicul va putea decide unde se opreşte o anchetă judiciară şi mai ales, cu ce concluzii se încheie. Între rigorile legii şi dorinţa evidentă a guvernului de a nu turna şi mai mult gaz pe „focul” găgăuz, Liliana Barbăroşie a vrut să afle în ce stadiu se află ancheta procuraturii?


Blamând fără drept de apel acţiunea administraţiei din autonomie considerată ilegală şi de ei, şi de justiţie, liderii de la Chişinău nu au vorbit niciodată explicit despre cum au o să le ceară socoteală pentru vădita încălcare a legii. Singura precizare care s-a formulat din tabăra democraţilor, partid ce deţine majoritatea în Adunarea Populară găgăuză, a fost că democraţii din acest forum care au votat pentru referendum, în contradicţie cu poziţia partidului, vor fi sancţionaţi. Din nou nu s-a spus cum.

Off the record, mai mulţi deputaţi ai majorităţii parlamentare ne-au spus că autorităţile au de gând să se mişte „atent” cu ancheta pornita de procurori pe faptul „samavolniciei” comise de autorităţile de la Comrat. În primul rând, pentru a nu prejudicia relaţiile centrului cu autonomia pe un făgaş irecuperabil, argumentează neformal deputaţii majorităţii.

Solicitaţi de noi, responsabili de anchetă din cadrul Procuraturii Generale au invocat acelas motiv atunci când au refuzat să ne ofere detalii despre evoluţiile din dosar. Şeful grupului de anchetă, Viorel Morari:

„Alte detalii decât cele pe care le-am furnizat nu vă putem comunica. Nu cunoaştem încă toate circumstanţele şi publicitatea ar putea periclita mersul anchetei. Dar mai sensibil este aspectul legat de faptul că nu dorim să tensionăm situaţia între autorităţile din Chişinău şi cele găgăuze. Fiecare cuvânt spus ar putea declanşa noi replici între autorităţi. Asta e cea mai mare problemă.”

Viorel Morari ne-a spus totuşi că procurorii investighează şi legalitatea finanţării referendumului, pentru a stabili dacă nu a fost plătit din fonduri provenite din exterior, ceea ce ar fi o ilegalitate incontestabilă, fiind cu stricteţe interzisă de legea electorală, sau din fonduri obţinute pe căi ilicite, cum ar fi anumite activităţi criminale.

Deputatul democrat Sergiu Sârbu, căruia i-am solicitat mai degrabă un punct de vedere de jurist decât de politician, spune însă că, indiferent dacă procurorii vor reuşi sau nu să probeze că referendumul a avut finanţări interzise, sancţionarea celor vinovaţi va fi greu de realizat:

„Avem o problemă, o lacună în lege. Codul Penal nu prevede sancţiuni pentru finanţarea ilegală a unei acţiuni electorale. Ar fi o problemă ca să le încriminezi ceva celor vinovaţi. Ar putea fi necesară amendarea Codului penal. Dar asta nu înseamnă că procurorii nu ar putea înainta în schimb alte acuzaţii, pe alte componente de infracţiune, cum ar fi atentarea la integritatea ţării sau altele.”

În mediul experţilor puţinele detalii făcute publice până acum de organul de urmărire penală trezesc mai curând confuzie decât senzaţia unor acţiuni de restabilire a legalităţii. Mulţi se întreabă, bunăoară de ce dosarul se bazează pe o acuzaţie de samavolnicie, şi nu depăşire a atribuţiilor de serviciu. Or, atât guvernatorul autonomiei, adică şeful executivului local, cât şi deputaţii din Adunarea Populară sunt purtători ai unor funcţii de demnitate publică, legea le rezervă competenţa de a organiza referendumuri locale, însă doar în anumite chestiuni, prin urmare ar fi pe faţă o depăşire a acestor competenţe. Întrebarea e principială, pentru că cea de-a doua infracţiune este sancţionată mult mai spru, inclusiv cu interdicţia de a mai ocupa aceiaşi funcţie publică pe anumite perioade de timp. În sfârşit, majoritarii spun că ar trebui să aşteptăm explicaţiile de rigoare de la Procuratura Generală. Din nou, Sergiu Sârbu:

„Aş putea admite că Procuratura nu a putut deschide un dosar pe o anumită infracţiune pentru că nu era faptul împlinit. Acum, cu faptul împlinit în faţă, s-ar putea să existe şi recalificări. Aşa că să vedem ce va zice Procuratura.”

Până atunci autorităţile se gândesc cum să stăvilească reacţia în lanţ care ar putea exista după referendumul ilegal din autonomie. Mai multe consilii locale din localităţi cu o densitate mai mare a minorităţilor etnice, şi-au şi anunţat intenţia de a organiza ceva similar. Doar că, aşa cum se afirmă din mediul experţilor, acestea ar putea fi mai uşor oprite, fie pe căi politice, influenţând consilierii, fie pe căi juridice. De altfel, un fost primar dintre cei mai longevivi, Vasile Panciuc care a condus municipiului Bălţi timp de un deceniu, a şi declarat citat pe portalurile de ştiri, că nu e treaba bălţenilor să decidă ce politică externă să promoveze Chişinăului oficial.
XS
SM
MD
LG