Linkuri accesibilitate

Vitalie Ciobanu: „O democrație trebuie să știe să se apere. În caz contrar, nu-și justifică existența.”


La referendumul din 2 februarie, administrația de la Comrat a pretins că majoritatea găgăuzilor s-a pronunțat împotriva integrării europene, însă nu a existat o monitorizare oficială a votului.

Inițiatorii acestei acțiuni ilegale sunt bine cunoscuți: bașcanul Formuzal, deputații din Adunarea Populară și comuniștii de la Chișinău – aceștia din urmă și-au trimis chiar și un deputat, Irina Vlah, care a votat demonstrativ pentru „autodeterminarea” regiunii. Și mai este și Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon, politicianul care, tot așa, s-a deplasat la fața locului, pentru a agita spiritele în favoarea separatismului găgăuz. Și, bineînțeles, comentatorii nu uită o declarație a ambasadei Rusiei, care și-a anunțat încă din ianuarie preocuparea specială pentru minoritățile naționale din sudul Moldovei.

Domnia legii trebuie restaurată fără ezitări și tergiversări. În caz contrar, vor fi grav decredibilizate instituțiile statului și afectată siguranța națională. Înaripat de succesul de la Comrat, „vulturul socialist” Dodon a declarat deja că va iniția referendumuri secesioniste și în alte raioane ale Moldovei – se pare că dispune de fonduri consistente pentru asemenea operațiuni. Într-un context în care sunt evocate scenarii de dezmembrare teritorială a Ucrainei, aceste amenințări nu mai pot fi ignorate.

Guvernarea de la Chișinău își are partea de vină pentru cele întâmplate. A avut suficiente informații, încă din primăvara anului trecut, în legătură cu intențiile liderilor găgăuzi. Cei mai mulți dintre deputații Adunării Populare de la Comrat sunt membri PD și PLDM. Relativismul, abordările politicianiste au fost încurajate, mai devreme, și prin alianțele conjuncturale ale acestor partide cu PCRM și cu grupul Dodon. Ca să nu mai vorbim de corupția și venalitatea funcționarilor publici.

Moldovenii au destule să le reproșeze actualilor guvernanți, dar sunt împotriva separatismului și resping violența. De aceea, cu ceva mai multă hotărâre și inteligență, partidele din Coaliția Pro-Europeană ar putea transforma pericolul separatist într-o oportunitate politică și electorală, lansând un apel la unitate națională în numele integrității statului și al obiectivului strategic de integrare europeană. Dar pentru ca această chemare să fie auzită, sunt de îndeplinit câteva condiții. Voi aminti doar două, cele mai importante.

Mai întâi, e timpul să se spună lucrurilor pe nume, să se indice sursa acțiunilor destabilizatoare: Rusia. Mai ales că „partenerul nostru strategic” din Est ne promite și alte surprize. Firește, nu e ușor să găsești aici tonul potrivit, la cât de vulnerabilă este Moldova. Dar adevărul trebuie rostit măcar în doze rezonabile, cât să salveze dramul de demnitate de la care începi să construiești o națiune conștientă de destinul și valorile sale.

În al doilea rând, este nevoie de maximă decență și onestitate în actul guvernării. Dacă acceptați o metaforă, ar fi necesară o infuzie de spirit franciscan: de sobrietate, devoțiune, solidaritate cu problemele și aspirațiile oamenilor.

Partidul Liberal cere excluderea bașcanului Formuzal din componența guvernului. Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru independența Moldovei propune organizarea unui plebiscit la care moldovenii să fie întrebați ce rațiuni ar mai avea o autonomie pe criterii etnice la Comrat, de vreme ce ea nu contribuie la dezvoltarea identității și culturii poporului găgăuz, ci este folosită de forțe străine și de cercuri extremiste din interior pentru subminarea statului moldovenesc. Aceste reacții de indignare se vor înmulți dacă puterea nu va ști să restaureze respectul față de lege și, deopotrivă, să explice cetățenilor, mai ales celor alolingvi, avantajele integrării europene.

O democrație trebuie să știe să se apere. În caz contrar, nu-și justifică existența.
XS
SM
MD
LG