Linkuri accesibilitate

Iurie Ciocan: Legea este clară, alegeri după 90 de zile de la expirarea mandatului legislativului


Interviul dimineții cu președintele Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău.



Suntem în preziua Zilei Internaţionale a Alegerilor, o zi menită să ne reamintească importanţa alegerilor ca prim criteriu al democraţiei. Republica Moldova este, cel puţin judecând după tonusul ridicat al partidelor, într-un an electoral. Un motiv în plus pentru a trece în revistă preocupările şi controversele acutizate în acest sezon şi îl vom avea interlocutor pe preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan.

Europa Liberă: Aşadar, dle Ciocan, suntem în ajunul Zilei Internaţionale a Alegerilor. Ocazie formală şi, poate, nu numai, pentru o reactualizare a problematici electorale moldoveneşti, pentru discuţii despre realizări şi provocări în procesul electoral. Întâi de toate, v-aş solicita o opinie generală despre modul în care „există electoral”, ca să mă exprim aşa, societatea moldovenească. În opinia Dvs., Republica Moldova s-a maturizat din punctul de vedere al desfăşurării alegerilor, adică lucrurile sunt aşezate bine, până la tradiţie, sau sunt mai degrabă instabile, afectate de căutări, de incertitudini?

Iurie Ciocan:
„Vă mulţumesc pentru întrebare, dar mai întâi aş vrea să adresez felicitări tuturor funcţionarilor electorali cu această sărbătoare, cu Ziua Internaţională a Alegerilor, care este şi ziua profesională a tuturor organizatorilor de alegeri. În Republica Moldova aveam 22 de mii de asemenea persoane. Din numele colegilor mei felicit toţi aceşti oameni cu sărbătoarea profesională.

Revenind la întrebarea Dvs., eu cred că societatea noastră este o democraţie în devenire. Dar suntem un stat cu democraţie electorală. În Republica Moldova de câteva ori s-a schimbat puterea pe cale electorală. Nu pe căi agresive, nu pe căi revoluţionare, ci anume pe căi democratice, în urma alegerilor. Ceea ce denotă că totuşi suntem un stat democratic, un stat care tindem să avem tradiţii în domeniul alegerilor. O parte din ele deja sunt bine fundamentate.

Dar ultimele discuţii în mass-media, ultimele discuţii în domeniul politic, privind oportunitatea schimbării sistemului electoral, alte oportunităţi ce ţin de modalitatea de alegere a preşedintelui ţării, denotă faptul că suntem în căutarea unor soluţii care ar fi mai aproape de realitatea ţării noastre, mai aproape de spiritul zilei de astăzi. Ceea ce este firesc pentru un stat în dezvoltare.”

Europa Liberă: Cum este societatea moldovenească în comparaţie cu altele din acest punct de vedere – este mai predispusă la schimbarea regulilor de joc electorale, la experimentare?

Iurie Ciocan:
„Din păcate nu putem vorbi despre o opinie generală a statului, a poporului, a legătorului. Putem vorbi doar despre opinia unor politicieni. Şi zic acest lucru cu regret, pentru că marea majoritate a alegătorilor sunt prost informaţi sub acest aspect. Pentru că sunt prea puţine discuţii la capitolul avantaje sau dezavantaje ale unor sisteme electorale. Care sunt beneficiile reale, nu cele care convin unora sau altora? Precum ziceam, alegătorii Republicii Moldova sunt foarte puţin informaţi. Noi în măsura posibilităţilor facem acest lucru de fiecare dată, dar mai avem nevoie şi de suport, inclusiv din partea partidelor politice.”

Europa Liberă: Trecând la lucruri mai concrete, vrem să ştim dacă se mai păstrează cumva controversa cu perioada în care ar urma să fie organizate următoarele alegeri parlamentare? Există diverse declaraţii ale politicienilor: că ar fi vorba de perioada 28 noiembrie 2014-28 februarie 2015, că s-ar putea şi în primăvară? Cine şi când va stabili clar?

Iurie Ciocan:
„Pentru asta şi avem politicieni inclusiv ca să ne aducă nouă, consumatorilor de informaţii, diverse opinii, dar să ştiţi că legea stabileşte clar anumite criterii. Şi aşa e scris în lege – „90 de zile după expirarea mandatului actualului Legislativ”. Totodată avem o hotărâre a Curţii Constituţionale din 2007, când pe acea perioadă deputatul Solonari s-a adresat Curţii Constituţionale şi a primit un răspuns clar: că mandatul Parlamentului începe a curge din ziua alegerilor şi, respectiv, durează patru ani. Hotărârile Curţii Constituţionale nu pot fi puse în discuţie sub nici un aspect. Că sunt bune, că sunt rele, sunt aşa cum sunt şi ele urmează a fi aplicate anume în forma aceasta.

Politicienii desigur că pot discuta diverse oportunităţi. Mai mult ca atât, politicienii care sunt în Parlament sunt în drept să amendeze legea şi să dea curs propunerii noastre de mulţi ani să stabilească o dată fixă în Codul Electoral când au loc alegerile, aşa cum se întâmplă în alte state. Exemplul clasic e în SUA, unde în Constituţie este scrisă data alegerilor.”

Europa Liberă: Deci dacă ne uităm pe revederile pe care le consideraţi absolut clare, asta ar însemna 28 noiembrie, data scrutinului trecut, plus 90 de zile, deci perioada ar fi 28 noiembrie-28 februarie?

Iurie Ciocan:
„Acesta este coridorul posibil în care pot avea loc alegeri, cu condiţia că ele vor fi numite cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor. ”

Europa Liberă: Da în primăvară ar fi vreo posibilitate?

Iurie Ciocan:
„Nu văd cum ar putea fi organizate după 28 februarie.”

Europa Liberă: Prin urmare, 2014 poate fi considerat un an electoral în Republica Moldova?

Iurie Ciocan:
„Eu merg pe această linie de gândire din simplul motiv că Parlamentul, la propunerea guvernului, a aprobat pentru CEC devizul de cheltuieli pentru acest an pentru organizarea alegerilor.”

Europa Liberă: Schimbarea sistemului electoral mai este de actualitate, posibilă, în funcţie de timpul care a mai rămas şi bunele practici?

Iurie Ciocan:
„Bunele practici ne arată că schimbări majore în sistemul electoral sunt recomandabile a fi efectuate cu o perioadă înainte de alegeri. Această perioadă se regăseşte în documentele Consiliului Europei cum ar fi 12 luni. Dar aceiaşi funcţionari de rang înalt de la Consiliul Europei, de la Comisia de la Veneţia ne atrag atenţia că acestea sunt norme recomandabile, iar în cazul în care va exista un consens în societate, în clasa politică în primul rând, atunci anumite ajustări pot fi făcute, dar iarăşi respectând nişte termeni rezonabili. Acest termen fiind necesar pentru informarea corectă a alegătorului.”

Europa Liberă: Am auzit de la politicieni despre termenul de șase luni?

Iurie Ciocan:
„Se vehiculează, pentru că modificări în legislaţia electorală pot avea loc recomandabil în șase luni. Dar aici e vorba despre schimbarea sistemului electoral, prin urmare rigorile sunt mai dure. Aceste rigori sunt doar recomandabile şi, în cazul în care există consens, eforturile pot fi conjugate şi atunci se mai schimbă şi aceste recomandări.”

Europa Liberă: Din câte sunteţi informat Dvs., la modul practic, adevărat există un consens cumva între partidele politice privind schimbarea sistemului electoral?

Iurie Ciocan:
„Pornind de la etica deontologică, eu nu am o comunicare atât de strânsă cu partidele politice. Doar formală. Iar la nivel formal nu discut aceste subiecte.”

Europa Liberă: S-au formulat deja propuneri, de către PLR, de exemplu, de a asigura votul de la distanţă. Şi există diferite modalităţi de a asigura acest vot: inclusiv votul electronic etc. Tehnic mai este posibil să se opereze modificările necesare pentru ca să se facă aşa ceva?

Iurie Ciocan:
„Din câte cunosc eu, unul din membrii de Parlament care astăzi face parte din grupul deputaţilor PLR a înregistrat şi un proiect de lege privind votul prin corespondenţă, prin poştă, cu plicul. Aceste proceduri sunt extrem de anevoioase şi ele necesită o descriere minuţioasă în lege, pe de o parte, şi pe de altă parte o mare-mare activitate de explicare pentru cetăţeni cum să folosească această oportunitate.

Nu sunt sigur că timpul rămas la dispoziţie va fi suficient pentru elaborarea unui proiect detaliat şi pentru a aduce detaliile acestui proiect în atenţia alegătorilor. ”

Europa Liberă: Este foarte rezonabil ce spuneţi Dvs., dar de ce până acum nu s-a pus problema asigurării votului de la distanţă, astfel încât totul să fi fost făcut în timp util?

Iurie Ciocan:
„Dacă Dvs. o să abordaţi o viziune mai largă, o să vedeţi că doar această problemă a rămas nesoluţionată.”

Europa Liberă: Da, dar aici e vorba de un număr considerabil de alegători?

Iurie Ciocan:
„Aveţi dreptate. Asigurarea dreptului electoral al cetăţenilor aflaţi în afara ţării este o permanentă preocupare a CEC. În acest an vom merge în continuare pe calea implementării tehnologiilor informaţionale, gradual pentru ca să reuşim să le facem cunoscute pentru toţi. Şi în acest an vom continua înregistrarea electronică a alegătorilor aflaţi peste hotare, cu scopul de a le aduce birourile electorale cât mai aproape de locul aflării lor. La această etapă mergem anume pe această cale.

În devizul de cheltuieli aprobat de Parlament pentru desfăşurarea alegerilor, noi am propus şi această propunere a fost acceptată să fie bugetate cheltuieli pentru circa 100 de birouri electorale în afara ţării. La ultimele alegeri am avut 75.”

Europa Liberă: Aţi putea face o prognoză totuşi, când ar putea fi posibil votul la distanţă?

Iurie Ciocan:
„Muncim la acest capitol şi mi-am asumat o răspundere, făcând un pronostic recent, cred eu că pentru alegerile ordinare parlamentare din 2018, noi am putea pilota un proiect de votare prin internet. Dacă respectăm dinamica de dezvoltare pe care o avem acum.”

Europa Liberă: Ultimul subiect pe care vrem să-l discutăm: CEC are de făcut ceva formal în legătură cu ceea ce autorităţile autonome găgăuze au numit drept referendumuri? Sau în legătură cu eventuala organizare a unor acţiuni similare în alte localităţi?

Iurie Ciocan:
„Dacă vor apărea la CEC solicitări privind organizarea unor referendumuri locale în orice localitate, sigur că noi vom examina aceste solicitări şi le vom formula un răspuns legal. Cum am zis, în cazul precedentelor acţiuni pretind electorale din Unitatea teritorial-administrativă Găgăuz-Yeri, noi nu am primit nici o solicitare de organizarea de referendum. Dânşii şi-au asumat plenitudinea responsabilităţii, s-o ducă în continuare.

Noi nu suntem implicaţi în acest proces sub nici un aspect şi cu certitudine nu vom da apreciere juridică celor întâmplate. Sunt instanţe suficiente care să examineze în detaliu tot ce s-a întreprins şi să dea apreciere adecvată.”

XS
SM
MD
LG