Linkuri accesibilitate

Anatol Țăranu: „Suntem nevoiţi să prognozăm o posibilă înrăutăţire sau chiar o tensionare a situaţiei în Transnistria”


Memorialul de la Cocieri al conflictului din 1992

Memorialul de la Cocieri al conflictului din 1992

„În R. Moldova, Rusia are încă o pârghie extrem de eficientă pentru a influenţa politicile Chişinăului: Transnistria”.



De vorbă cu directorul Institutului de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon” Anatol Ţăranu, fost ambasador moldovean la Moscova despre politica Rusiei și interesele europene ale Moldovei.

Anatol Ţăranu: „Politicile ruse îndreptate împotriva integrării europene a Republicii Moldova deja se fac resimţite. Referendumul care recent a avut loc în Găgăuzia de fapt este un element al acestor politici pe care le promovează Moscova în Republica Moldova. Este evident că acest referendum nu ar fi avut această amploare şi nu ar fi fost cu atâta insistenţă promovat de către politicienii din Comrat dacă nu ar fi existat influenţe din exteriorul ţării.

În plus la toate, Federaţia Rusă continuă să folosească ceea ce mulţi experţi din Republica Moldova numesc „coloana a cincea” pentru a-şi promova aici interesele sale. În Republica Moldova, Rusia are încă o pârghie extrem de eficientă pentru a influenţa politicile Chişinăului. Este vorba despre Transnistria. Această pârghie întotdeauna este activizată în momentul când Rusia are nevoie să efectueze presiuni asupra Republicii Moldova.

Din păcate, suntem nevoiţi să prognozăm o posibilă înrăutăţire sau chiar o tensionare a situaţiei în Transnistria. Unii experţi de la Chişinău nu exclud chiar şi provocări militare, ciocniri militare în zona de conflict în caz dacă Federaţia Rusă va decide să meargă pe scenarii radicale în ceea ce priveşte oprirea parcursului european al Republicii Moldova. Din păcate, nici această variantă nu este exclusă.

Dacă mai adăugăm la toate aceste elemente embargoul economic, dar şi posibilitatea ca Rusia să umble la legislaţia migraţionistă şi să încerce să expulzeze din Rusia o parte bună din gastarbaiterii moldoveni, atunci vedem o adevărată suită de pârghii pe care le activează Rusia în raport cu Republica Moldova.”

Europa Liberă: De exemplu, în ultimatul pe care acum o lună l-a pus securitatea transnistreană pentru retragerea poliţiştilor din Bender, Tighina, unii văd semne că tocmai parcă s-ar pregăti un fel de provocare militară. Împărtăşiţi acelaşi punct de vedere sau încă e devreme să judecăm?

Anatol Ţăranu: „În cazul nostru este mai bine să facem nişte aprecieri poate puţin exagerate, dar cu gândul de a încerca să stăvilim o posibilă evoluţie a evenimentelor pe această direcţie. Să ne aducem aminte că în iunie 1992, atunci când se prefigura o anumită destindere în conflictul transnistrean, anume în Bender a fost operată acea provocare care a dus la o escaladare fără precedent a operaţiunilor militare în cadrul conflictului transnistrean. în ultimă instanţă anume această provocare din Bender a făcut ca procesul de reglementare politică în Transnistria să devină aproape că ireversibil. În acest sens trebuie să admitem cu o doză mare de probabilitate că posibilitatea de reîncepere, dacă nu a ostilităţilor militare, cel puţin a unor ciocniri militare în Transnistria este o realitate.”

Europa Liberă: Prudenţa, în acest sens, a autorităţilor de la Chişinău e judicioasă sau ele ar trebui să fie mai tranşante şi să spună lucrurilor pe nume? Doar preşedintele Timofti a vorbit despre aceste provocări şi posibile înrăutăţiri care s-ar putea aştepta, atunci când l-a întâlnit la Chişinău pe secretarul de stat american John Kerry. În rest, autorităţile, politicienii, vorbesc despre un parteneriat strategic, despre interesul lor de a avea relaţii bune cu Rusia, embargoul nu e embargou ci probleme tehnice etc.

Anatol Ţăranu: „Cred că Chişinăul a învăţat nişte lecţii în aceşti ani. La Chişinău există o anumită divizare a muncii. Cea mai grea parte a problemei – informarea opiniei publice internaţionale despre ceea ce se întâmplă în conflictul transnistrean – şi-a luat-o asupra sa preşedinţia. În ceea ce priveşte Guvernul trebuie să ţinem cont de faptul că Executivul răspunde nemijlocit pentru viaţa cotidiană a ţării.

Posibilităţile Guvernului de a apela în termeni duri în ceea ce priveşte conflictul transnistrean sunt într-un fel restricţionate anume de încercările de a nu tensiona relaţia cu Federaţia Rusă şi de a nu provoca o înrăutăţire considerabilă a acestor relaţii, ceea ce ar putea nemijlocit să influenţeze viaţa de zi cu zi a oamenilor. Pe de o parte, Guvernul este nevoit să facă tot posibilul ca să nu se înregistreze pierderi economice în relaţia cu Federaţia Rusă. Oficialităţile de la Chişinău trebuie să informeze opinia publică internaţională despre pericolele existente aici. Deci avem o anumită divizare a muncii şi cred că o asemenea abordare este judicioasă.”
XS
SM
MD
LG