Într-un editorial publicat de „Ziarul Naţional”, Petru Bogatu discută consecinţele politice ale unui referendum nepedepsit în Autonomia Găgăuză. În opinia sa, în cazul în care autorităţile centrale se vor face că plouă, iar justiţia nu se va pune în mişcare pentru a sancţiona fărădelegea comisă în Autonomia găgăuză, situaţia ar putea scăpa de sub control. Ar fi de aşteptat o reacţie în lanţ, precizează Petru Bogatu. Impunitatea măreşte îndrăzneala. Când legea rămâne literă moartă, statul încetează să existe, mai afirmă editorialistul.
Un articol publicat de „Jurnal de Chişinău” în care este citat deputatul din legislativul autonomiei găgăuze, Ivan Burgudji, aruncă lumină asupra ţintelor urmărite de autorităţile autonomiei sudice. După părerea deputatului găgăuz, R. Moldova nu se va integra în curând în UE, iar când se va ajunge totuşi la acest pas, poporul UTA Găgăuzia îşi va expune poziţia în cadrul unui referendum naţional cu privire la intrarea R. Moldova în UE pe care legislativul va fi obligat să-l organizeze. „Mai e timp. Când ne vom integra, vom decide cum vom proceda. Dacă UE va investi anual în UTA Găgăuzia peste un miliard de euro, ca Găgăuzia să se dezvolte, cred că rezultatele unui asemenea referendum vor fi altele”, a spus dl Burgudji.
„Ziarul Naţional” se concentrează pe anumite detalii considerate relevante în contextul referendumului. De exemplu, faptul că în timp ce pare convins, în faţa camerelor de luat vederi, că viitorul R. Moldova este în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, şi-a trimis copiii la studii în state ale Uniunii Europene. În articol se oferă amănunte despre traiul în străinătate al celor doi copii ai politicianului.
Portalul „Moldova 24 info” face o altă precizare relevantă: Frank Kreyelman, prezentat de către autorităţile găgăuze drept deputat european, venit în Găgăuzia în calitate de observator al referendumului, nu este de fapt decât un membru al Parlamentului regional flamand din Belgia. Dar nu asta – precizează portalul - este cel mai important, ci faptul că acesta face parte din Vlaams Belang – o formaţiune fascistă care promovează separatismul. Anterior partidul se numea Vlaams Blok, dar în 2004 a fost declarat în afara legii de către instanţele de judecată belgiene pentru politica promovată.
Mircea V. Ciobanu analizează în editorialul său din „Jurnal de Chişinău” perspectivele electorale ale diverselor partide politice moldoveneşti. „S-ar putea întâmpla... că nimic deosebit nu se va întâmpla. Vor intra în Parlament cam aceleaşi partide. Va exista cam aceeaşi configuraţie, cu anumite corecţii, fie în interiorul partidelor din coaliţia de guvernare, fie în raportul acestora cu opoziţia. Motivele invocate de autor: niciunul dintre partidele parlamentare nu a făcut minuni, dar nici nu se prea observă mişcări foarte convingătoare din afara Parlamentului.
Un articol din „Adevărul” care preia unele afirmaţii ale ministrul român delegat pentru Energie, Constantin Niţă, dintr-un interviu pentru Agerpres, inventariază lucrurile care ar fi necesare pentru ca Republica Moldova să se conecteze la sistemul energetic european, prin România. „Să nu-şi imagineze cineva că vom lua producţia românească de gaze şi o vom vinde la export. Întâi trebuie să ne satisfacem cerinţele de pe piaţa internă”, a declarat Constantin Niţă. Ministrul român mai spune că România ar putea acoperi integral consumul moldovenesc de gaze şi energie electrică, dar pentru asta e nevoie de investiţii de sute de milioane de euro. „Aceasta presupune ca Transgaz şi Transelectrica să-şi planifice investiţiile astfel încât în 2-3 ani să putem face acest lucru. Am finalizat (de exemplu) conducta Iaşi-Ungheni, care trebuie extinsă spre Chişinău. Avem nevoie de ajutorul Comisiei Europene, întrucât investiţia numai pe partea românească este de 110 milioane de euro”, a mai spus Constantin Niţă.
