Linkuri accesibilitate

Jennifer Brush: „Statutul regiunii transnistrene este un subiect care trebuie discutat în permanenţă”


Jennifer Brush

Jennifer Brush


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Populaţia regiunii transnistrene continuă să scadă în mod dramatic, în timp ce fenomenul migraţiei ia amploare. Şi… care ar fi o agendă a negocierilor care să mulţumească şi Chișinăul și Tiraspolul? - un interviu cu şefa misiunii OSCE în Republica Moldova.

***

Europa Liberă: Numărul locuitorilor regiunii transnistrene continuă să scadă vertiginos. Potrivit unei cercetări a universităţii din Tiraspol, cu referire la statistici oficiale, în ultimele două decenii populaţia s-a redus de la 680 de mii la doar 500 de mii de persoane. În timp ce estimările neoficiale indică un număr şi mai mic - de aproximativ 300 de mii. Principala cauză a unei reduceri atât de drastice este migraţia forţei de muncă. Numărul celor plecaţi să-şi câştige o existenţă mai bună ar varia între 70 de mii şi 200 de mii de oameni. Anual din Transnistria pleacă şi nu se mai întorc mai mult de 4 mii de oameni – cel puţin aceasta e tendinţa ultimilor ani. A căpătat amploare şi mobilitatea tinerilor care pleacă la studii în străinătate. O altă cauză a reducerii populaţiei este sporul negativ ce se menţine şi el la cote ridicate – 5 mii de decese anual, faţă de numai 3,4 mii de nou-născuţi. Cercetătorii de la universitatea din Tiraspol au cerut administraţiei să reglementeze fenomenul migraţiei printr-o lege specială, fără a preciza însă cum anume ar putea să facă acest lucru.

De ce pleacă lumea din regiune, în ce direcţii şi ce munci ar accepta? I-am întrebat pe mai mulţi locuitori din Tiraspol şi Bender:

На Украину, в Одессу. Что заставило меня туда поехать? Я делала зубы тут в нашей зубной поликлинике, заразили гепатитом С, и после этого я вынуждена ездить и зарабатывать еще и на лечение, потому что это очень дорогое лекарство, иммуностимулирующие вот эти всякие препараты. И то у нас даже в Приднестровье нет этой программы по защите больных гепатитом С. Это ужас!

Я не решил еще пока. Мне бы учебу закончить. Ну, ближайшая – Россия у нас, больше некуда. Вождение, за рулем, буквально там… не знаю, перевозками всякими. Приднестровье – это все-таки своя страна. Везде хорошо, где нас нет.

Я уже работаю пять лет в России, и я не стремлюсь здесь работать. Наверное, сюда не вернусь. Работать, уж точно. Менталитет ближе, как бы зарплата больше, и мне ближе тот город, нежели – ну, я работаю не по специальности и как бы в одной и той же компании пять лет и более – чем сейчас. И получаю заочно высшее образование. Потом посмотрим, возможно, пойду и по профессии работать.

Нет, я не готов уехать из Приднестровья, мне и здесь хорошо. В принципе, всего хватает.

Конечно же, стыдно признаваться, но наши дети уехали работать в Москву, потому что вложили в своих детей тоже много сил, физических и материальных, и для того, чтобы реализовать себя дети были вынуждены уехать в крупный город, где есть работа. Для того, чтобы не потеряться, для того, чтобы самоутвердиться, и действительно, они добились многого. Сын наш работает уже в очень крупном банке, причем достиг карьерного роста, буквально за два с половиной года он добился больших успехов. Дочь тоже занимает высокую должность в Москве, главный бухгалтер, главный экономист компании. Все дети устроены очень хорошо в жизни, и нам остается только радоваться за них. Вот что могу сказать. Я люблю наш город, люблю Приднестровье, но от фактов не уйти, такова наша действительность. Так что пусть не обижается наше правительство, я думаю, что это будет очень честно и справедливо – посмотреть правде в глаза.

Europa Liberă: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

***

Europa Liberă: Uniunea Europeană va oferi Moldovei 28 de milioane de euro pentru consolidarea încrederii şi soluţionarea conflictului transnistrean. Vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov, a spus că accentul în cadrul programului de măsuri pentru consolidarea încrederii va fi pus pe proiectele sociale de sprijin pentru localităţile din zona de securitate. O parte din bani vor fi direcţionaţi pentru proiecte de dezvoltare regională şi către autonomia găgăuză. Finanţarea proiectelor este prevăzută pentru patru ani.

Când însă vor fi reluate negocierile politice privind soluţionarea definitivă a conflictului transnistrean? Este întrebarea pe care colega mea Valentina Ursu i-a adresat-o oaspetelui ediţiei de astăzi, şefa Misiunii OSCE la Chişinău, Jennifer Brush:

Europa Liberă: Doamna ambasadoare, Presedintia elvetiana a OSCE vrea pasi concreti in dosarul transnistrean. Ce se poate intreprinde concret astfel incat partile aflate in aceasta disputa sa poarte si discutii ce ating „cosul politic” al acestui diferend, cosul politic inseamnand statutul care trebuie sa-i fie oferit regiunii transnistrene.

Jennifer Brush: „În primul rând, vreau să vă salut la noul nostru sediu. Ne-am mutat aici în urmă cu două săptămâni, iar Radio Europa Liberă este prima instituţie căreia îi acordăm un interviu aici. Suntem deschişi spre schimbări şi sperăm că noi schimbări vor avea loc şi în cadrul negocierilor între Chişinău şi Tiraspol. O altă noutate în acest an îl reprezintă faptul că OSCE experimentează o dublă preşedinţie a organizaţiei, între Serbia şi Elveţia. A fost desemnat reprezentantul special din partea Serbiei pentru următorii doi ani, Dl Ambasador Radojko Bogojevic. Sperăm că o asemenea situaţie va contribui la durabilitatea procesului de negocieri. Desigur, reprezentantul Serbiei va fi susţinut de colegii din Elveţia. Această ţară are o experienţă de mediere internaţională foarte bogată, fapt care este foarte salutabilă. De asemenea, şi Serbia a reuşit să facă faţă unui conflict similar, pe care a reuşit să îl soluţioneze în ultimii ani. Aşa cum a declarat reprezentantul acestei ţări, care urmează să vină în Republica Moldova în viitorul apropiat, conflictul lor a fost rezolvat datorită unor decizii politice importante dar şi curajoase. În ce priveşte întrebarea Dvs referitoare la coşul III în negocieri, am să repet ideile pe care le-am tot lansat în ultimii ani: toate întrebările care s-au rezolvat în ultima perioadă, în esenţă, au fost politice. Ne-am pomenit la un moment dat în mijlocul unui nod gordian: ce trebuie să prevaleze măsurile de încredere sau discuţiile despre statutul regiunii? Noi credem că discuţiile despre măsurile de încredere trebuie purtate în paralel cu cele despre statut.”

Europa Liberă: Intr-un an electoral pentru Moldova, credeti ca e posibil sa se poarte discutii despre un eventual statut ce ar trebui sa i se ofere regiunii transnistrene?

Jennifer Brush

Jennifer Brush

Jennifer Brush: „Desigur, credem că statutul regiunii transnistrene reprezintă un subiect care trebuie discutat în permanenţă, tocmai din acest motiv este întotdeauna în capul listei în timpul întâlnirilor în formatul „5+2”. Întotdeauna vor exista provocări politice interne atunci când se va discuta acest subiect. De aceea nu cred că alegerile ar trebui să blocheze cumva aceste discuţii. Pe de alte parte, sunt o persoană foarte realistă şi îmi dau seama că alegerile din acest an vor fi dificile iar autorităţile de la Chişinău vor fi nevoite să găsească tiimp atât pentru soluţionarea diferendului, când şi pentru organizarea campaniei electorale.”

Europa Liberă: Recent premierul Iurie Leancă declara că in dialogul cu Tiraspolul îsi doreste să se revăda cu Evgheni Șevciuck, pentru că lipsa de comunicare nu e bună. Dar asa cum spune dl Leanca ca și partenerii din vest și est trebuie să ajute în acest sens. Sa intelegem ca ajutorul, sustinerea nu –s suficiente?

Jennifer Brush: „Pot spune că întâlnirea între premierul Iurie Leancă şi dl Şevciuck a avut loc într-o atmosferă foarte pozitivă. Ambii şi-au exprimat dorinţa de a se reîntâlni. Am fost mulţumită să văd că premierul Leancă a început acest an cu declaraţia că îşi doreşte să îl revadă pe Evghenii Şevciuck. Sperăm să ne întâlnim cât mai curând cu reprezentanţii politici ai ambelor părţi pentru a discuta chestiuni logistice pentru organizarea acestei întâlniri.”

Europa Liberă: Eugen Carpov, vicepremierul pentru reintegrare spunea intrun interviu pentru Europa Libera că așa cum se mișcă procesul de negocieri în formatul „5+2” astăzi rezultat nu aduce? A devenit ineficient acest mechanism de solutionare a conflictului transnistrean?

Jennifer Brush: „Am fost puţin surprinsă când l-am auzit pe vicepremierul Carpov spunând acest lucru, pentru că dorinţa de soluţionare a conflictului trebuie să vină în primul rând de la părţile implicate. Nimeni dintre participanţii la negocierile în formatul „5+2” nu poate soluţiona problema dacă acest lucru nu va fi dorit de părţi. Pe de altă parte, sper că liderii de pe ambele maluri ale Nistrului vor înţelege că acest diferend influenţează viaţa de zi cu zi a oamenilor şi bunăstarea acestora.”

Europa Liberă: Astăzi auzim voci diverse din regiunea transnistreană despre divorț civilizat, despre separare, despre o așa-numită egalitate între Chișinău și Tiraspol. Credeti ca e posibil ca cineva sa recunoasca independenta asa-zisei Transnistrii?

Jennifer Brush: „Am fost uimită să aud despre posibilitatea unui divorţ civilizat, or eu nu am întâlnit un asemenea divorţ. În ce priveşte întrebarea Dvs, dacă e posibil ca cineva sa recunoasca independenta asa-zisei Transnistrii, acest lucru nu depinde de mine. Însă am să vă atrag atenţia asupra Declaraţiei miniştrilor OSCE din decembrie 2013, când 57 de ţări participante au confirmat suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, menţionând nevoia găsirii unui statut special pentru regiunea transnistreană. Oamenii de aici trebuie să înveţe să trăiască împreună.”

Europa Liberă: Expertii spun ca nicio strategie nu va fi credibilă dacă nu vor exista surse clare de finanţare a politicii de reintegrare a tarii. Actualele alocari ar fi mizere pentru sarcina şi obiectivele guvernarii. 15 milione de lei nu este o sumă care poate convinge societatea că guvernul, clasa politică îşi doresc reiunificarea celor doua maluri ale Nistrului. Dvs ce credeti despre asta?

Jennifer Brush: „Mi-am pus această întrebare de mai multe ori în ultimii ani: cine va plăti pentru reunificarea Republicii Moldova? În primul rând trebuie să vedem care ar fi cheltuielile pe termen scurt, însă cred că dacă ambele părţi vor da dovadă de voinţă politică îndreptată spre reunificare, se vor găsi şi surse financiare pentru susţinerea acestei voinţe.”

Europa Liberă: Guvernarea de la Chisinau e ambitioasa spunand ca vrea sa parcurga acest drum al eurointegrarii. Ce va face regiunea transnistreana după asocierea Moldovei la UE?

Jennifer Brush: „Toată lumea îmi pune întrebări referitoare la Uniunea Europeană, eu însă nu sunt împuternicită să vorbesc în numele UE. Viitorul Republicii Moldova depinde de cetăţenii acestei ţări. Poziţia geografică a ţării nu se va schimba şi ea va rămâne întotdeauna la hotarul dintre Uniunea Europeană şi cea Vamală. În general, UE va trebui să găsească o cale de colaborare cu cel mai mare vecin al său – Uniunea Vamală şi toate ţările care fac şi vor face parte din aceasta. Însă repet, această întrebare nu trebuie să mi-o adresaţi mie.”

Europa Liberă: Rusia investeşte 60 de milioane de dolari în proiectul euroasiatic din regiunea transnistreana. Autoritatile de la Tiraspol vorbesc tot mai insistent despre o apropiere de spatial euroasiatic. E o speculatie sau poate devine si realitate?

Jennifer Brush: „Atâta timp cât Transnistria este parte componentă a Republicii Moldova, nu văd cum o parte a ţării va merge într-o direcţie, şi altă parte - în alta. Oricum, vor trebui stabilite relaţii bune de piaţă cu toţi vecinii.”

Europa Liberă: De ce s-a acutizat situaţia referitor la buna funcţionare a şcolilor cu predare în grafia latină din stânga Nistrului?

Jennifer Brush: „Desigur, situaţia este una regretabilă pentru că vorbim, în primul rând, de copii. OSCE este o organizaţie care apără drepturile minorităţile şi dreptul copiilor să studieze în limba în care vor. Am realizat o cercetare amplă referitor la şcolile cu predare în grafia latină din stânga Nistrului. Susţinem concluziile la care a ajuns această cercetare şi îndemnăm părţile să ţină cont de acestea. Considerăm că recomandările din cercetare pot detensiona situaţia din regiune şi contribui la stabilirea unui statut corect pentru acele şcoli. Dreptul copiilor trebuie să fi pe primul loc.”

Europa Liberă: Urmatoare runda de negocieri in formatul 5 + 2 va avea loc la Chisinau. Care va fi agenda?

Jennifer Brush: „ Următoarea runda de negocieri va avea loc la Chişinău şi Tiraspol la finele lunii februarie. Sunt foarte mulţumită că readucem negocierile „acasă”. Cred este foarte important ca societatea să ştie cât mai multe despre cele discutate în cadrul negocierilor. V-am spus de nenumărate ori că sunt descurajată că nu văd destul interes din partea societăţii pentru acest subiect. Agenda de discuţii va conţine subiecte din toate cele trei coşuri, însă varianta finală a subiectelor nu a fost confirmată. Reprezentantul special al Serbiciei, dl Radojko Bogojevic, va fi la Chişinău la finele acestei luni, când se va întâlni cu reprezentanţii ambelor părţi pentru a vedea ce subiecte îşi doresc părţile să fie discutate. Ştim la sigur că agenda va conţine aşa numitul „Bolişoi Protocol” care se referă la libera circulaţie şi deschiderea podului din Gura Bâcului. Suntem mulţumiţi că în cadrul fostei runde de negocieri am reuşit să soluţionăm întrebarea legată de cetăţenii din stânga Nistrului care sunt şi cetăţeni ai Ucrainei sau Federaţiei Ruse. De asemenea, un alt punct important de pe agenda de negocieri se referă la „Formul Societăţii Civile”. A fost o idee a preşedinţiei irlandeze a OSCE, însă, din păcate, ne-a luat puţin timp să stabilim clar cum anume poate fi inclusă societatea civilă în negocieri. Este pentru prima dată când facem acest lucru. Ne bucurăm că următoarea rundă de negocieri va avea loc la Chişinău şi Tiraspol, astfel vom implica activ reprezentanţii societăţii civile.”

Europa Liberă: Vă mulţumesc mult pentru că aţi acceptat să ne acordaţi acest interviu. e părere aveţi despre ce se întâmplă cu aceste posturi de televiziune în Republica Moldova, Jurnal TV, RTR, Accent TV?

Jennifer Brush: „Desigur, avem în vizor aceste evenimente. OSCE este o organizaţie care acordă o atenţie enormă libertăţii de exprimare şi chiar avem un Reprezentant Special în cadrul Secretariatului care se ocupă exclusiv cu probleme ce ţin de mass media şi avem grijă să îi comunicăm tot ce se întâmplă. Susţinem libertatea presei şi orice încercare de a îngrădi accesul la informaţie ne îngrijorează.”

Europa Liberă: Dna Ambasadoare, s-au încins spiritele şi în sudul Republicii Moldova. Cum să procedeze autorităţile de la Chişinău. De ce atâtea provocări au loc, totuşi? Ce părere aveţi despre situaţia care actualmente s-a creat în Gagauz-Yeri? Ce scop se urmăreşte?

Jennifer Brush: „Legea despre autonomia Găgăuziei este una model, a fost cercetată de foarte mulţi experţi din Europa. Din păcate, însă, legea nu a fost realizată aşa cum s-ar cuveni. Aşteptăm ca Guvernul de la Chişinău să cerceteze această lege şi să vadă cum această poate fi implementată la un nivel mai înalt. De asemenea, îndemnăm şi autorităţile din Găgăuzia să facă acelaşi lucru. Ca o persoană terţă, văd acest teritoriu ca pe o răscruce a civilizaţiilor latine, slave şi turceşti. Reprezintă, de fapt, bogăţia Republicii Moldova, tocmai de aceea mi-aş dori să văd ţara reunită.”

Europa Liberă: şefa Misiunii OSCE la Chişinău, Jennifer Brush, în dialog cu Valentina Ursu.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG